Dmitri Rogozin a luptat cu arma în mână în Transnistria

Proaspăt numit reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria, Dmitri Rogozin recunoaşte că a luptat cu arma în mâini de partea Tiraspolului în timpul războiului de acum 20 de ani, scrie Deutsche Welle.

Ştiri pe aceeaşi temă


Mărturisirea este făcută de fostul ambassador al Rusiei la NATO, în volumul „Vrag Naroda" ("Duşmanul poporului"), apărută  în anul 2006.
Capitolul în care Rogozin relatează despre implicarea sa în conflictul de pe Nistru se numeşte "Calul Troian", şi tot ici îi face pe moldoveni şi români fascişti.

"Pentru prima dată am ajuns în zona de conflict la sfârşitul lunii mai a anului 1992. (...) M-am întors la Moscova, pentru a aduna voluntari dornici să participe la acţiunile militare din Transnistria. La 23 iunie, m-am întors în stânga Nistrului şi deja mă aflam în cadrul detaşamentului de voluntari din Rusia şi Ucraina, pe traseul Dubăsari-Râbniţa", scrie Rogozin, în cartea sa.

Românii şi moldovenii, fascişti

„La începutul anilor '90, ura față de tot ce este rusesc în Republica Moldova suverană a căpătat uneori nuanţe schizofrenice. În jurul monumentului lui Ştefan cel Mare se adunau mii de oameni pentru care sloganul de tip <<Valiza - Gara - Rusia>> a fost unul din cele mai moderate", notează Rogozin.

Acesta scrie că „prăbușirea spontană a Uniunii Sovietice și şovinismul românesc, acceptat de elita moldovenească, a permis emisarilor de la București să invadeze Chişinăul. Iar grupul <<Frontului Popular>> și discuțiile pe tema unirii  Republicii Moldova cu România au provocat indignare în rândul locuitorilor din Transnistria. Prin frontiera larg deschisă în Republica Moldova au pătruns sute de fasciştii români - nepoţi ai celor care în componența armatei germane, în 1942-1943, au călcat ţara noastră. Urmașii acelor nemernici au invadat Moldova“, scrie Rogozin.

"Detaşamentele înarmate de fascişti români şi moldoveni au invadat Transnistria în 1992. Acestei cohorte i-au ripostat detaşamentele armatei transnistrene: cazaci, garda militară şi voluntari", mai scrie vicepremieru rus.

"Soarta conflictului a fost decisă de Armata a 14-a. Mulţi dintre ostaşii acestei armate au luptat cu arma în mâini în armata transnistreană. Trădaţi de comandanţii lor, dar devotaţi Rusiei, soldaţii au trecut de partea poporului transnistrean, ridicându-se în apărarea acestuia. Acest război a fortificat poziţiile republicii moldoveneşti nistrene şi a poporului său glorios, căruia până în prezent comunitatea internaţională îi respinge dreptul la autodeterminare şi propria statalitate", mai afirmă Rogozin în cartea sa.

El salută venirea în fruntea Armatei a 14-a a fostului generalul şi candidat la preşedinţia Rusiei, Aleksandr Lebed, sub conducerea căruia militarii ruși au intrat în război de partea forțelor transnistrene și au nimicit, potrivit autorului, sute de voluntari moldoveni pe platoul de la Chițcani și în pădurea de la Hârbovăț.

"Transnistria trebuie să revină fără întârziere în componența Federației Ruse, conform voinței poporului, exprimate în cadrul referendumurilor care au avut loc în această regiune", crede Dmitri Rogozin.

Oficialul naţionalis rus îl acuză și pe fostul președinte rus Boris Elțin că ar fi încercat să rezolve conflictul transnistrean pe cale diplomatică și că ar fi interzis, în prima fază, Armatei a 14-a să se implice în război. „În loc să sprijine procesul de auto-organizare a poporului rus, Kremlinul a început să pună tot felul de obstacole. Se pare că autoritățile ruse de atunci preferau să protejeze dreptul la viaţă, chiar şi al maimuţelor din grădina zoologică, însă nu și pe cei 25 de milioane de ruși, lăsați de Elţîn să fie devorați de fasciştii din Caucaz, Asia Centrală, Republica Moldova şi țările baltice", mai scrie autorul.

Reacţia Chişinăului, „zarvă în coteţ"

„Spre deosebire de conflictele caucaziene, care în mare parte au substrat istoric, tradiția răzbunării sângelui şi alte detalii cu <<colorit local>>, natura războiului transnistrean a fost unul pur politic. Pe ambele maluri ale râului Nistru, timp de câteva secole au locuit împreună ruși, ucraineni şi moldoveni. Caracteristica principală a Transnistriei nu rezidă în componența etnică specifică, ci în viziunea sa istorică și un instinct naţional diferit - totalmente altul decât în Republica Moldova. Această regiune a ţinut mereu seama de faima comandantului Aleksandru Suvorov, întotdeauna a fost întoarsă cu fața către civilizaţia rusă", scrie Rogozin.

Această „mărturisire" explică reacţia autorităţilor de la Chişinău la numirea fostului ambasador al Rusiei la NATO, drept reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria, dar şi replica acestuia l-a protestul Republicii Moldova: Rogozin a calificat drept „zarvă în coteţ" protestul autorităţilor moldovene. „Încă nu am deschis gura, dar deja e zarvă în coteţ", scria vicepremierul rus pe Twitter.



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: