Cazul Khashoggi. CNN dezvăluie o serie de mesaje private ale jurnalistului saudit care ar putea oferi noi indicii despre asasinarea lui

Cazul Khashoggi. CNN dezvăluie o serie de mesaje private ale jurnalistului saudit care ar putea oferi noi indicii despre asasinarea lui

Jamal Khashoggi Foto: EPA/EFE

Jurnalistul saudit Jamal Khashoggi, ucis pe data de 2 octombrie în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, unde se prezentase pentru chestiuni administrative, îl critica public pe prinţul moştenitor Mohammed bin Salaman, însă cu măsură. În schimb, în privat, colaboratorul „Washington Post“ nu era deloc reţinut, relevă CNN.

În peste 400 de mesaje WhatsApp trimise unui alt exilat saudit în anul care a precedat uciderea sa în consulatul saudit, Khashoggi l-a descris pe Mohammed bin Salaman, cunoscut şi ca MBS, drept o „bestie“, un „pac-man“ care ar devora totul în calea lui, chiar şi pe suporterii săi. 
 
CNN a primit acces exclusiv la corespondenţa dintre Khashoggi şi activistul Omar Abdulaziz care locuieşte în Montreal. Mesajele puse la dispoziţie de Abdulazis, care includ înregistrări audio, fotografii şi înregistrări video, conturează o imagine a unui om profund tulburat de ceea ce el considera drept caracterul capricios al tânărului prinţ al regatului ultraconservator.
 
„Cu cât mănâncă mai multe victime, cu atât vrea mai multe“, spunea Khashoggi într-un mesaj trimis în luna mai, la scurt timp după arestarea unui grup de activişti saudiţi. „Nu voi fi surprins dacă opresiunea va ajunge chiar şi la cei care îl aplaudă“, adăuga el.
 
Schimburile de mesaje dezvăluie o evoluţie de la vorbe la fapte - cei doi au început să planifice o mişcare de tineret online care să tragă la răspundere statul saudit. „(Jamal) credea că MBS este chestiunea, este problema şi a spus că acest copil ar trebui oprit“, a declarat Abdulaziz într-un interviu acordat CNN.
 
O presimţire rea
 
Dar în august, când a avut senzaţia că discuţiile ar fi putut fi interceptate de către autorităţile saudite, Khashoggi a avut o presimţire. „Dumnezeu să ne ajute“, a scris jurnalistul saudit disident. Două luni mai târziu avea să fie ucis.
 
Duminică, Abdulaziz a intentat un proces împotriva unei companii israeliene care a inventat programull despre care crede că a fost folosit pentru a-i pirata telefonul. 

„Piratarea telefonului meu a jucat un rol major în ce i s-a întâmplat lui Jamal, îmi pare foarte rău să spun (asta)“, a declarat Abdelaziz pentru CNN. „Sentimentul de vină mă ucide“, a continuat el.
 
Abdulaziz a început să aibă un discurs îndreptat împotriva regimului saudit când studia în Canada. Criticile aduse politicilor saudite au atras atenţia Riadului, care a decis să-i anuleze bursa la universitate. Canada i-a acordat azil în anul 2014, iar trei ani mai târziu a obţinut dreptul la rezidenţă permanentă.
 
În schimburi de mesaje aproape zilnice în perioada octombrie 2017 - august 2018, Khashoggi şi Abdulaziz au conceput planuri pentru formarea unei armate electronice în scopul de a interacţiona cu tinerii saudiţi şi de a demonta propaganda de stat de pe social media, profitând de profilul lui Khashoggi şi de faptul că Abdulaziz era urmărit pe reţeaua Twitter de 340.000 de persoane.
 
Ofensiva digitală (denumită „albinele cibernetice“) a rezultat din discuţiile anterioare despre crearea unui portal pentru documentarea abuzurilor în domeniul drepturilor omului în ţara lor. La fel şi o iniţiativă de a produce scurte filme pentru distribuirea pe mobil.
 
„Nu avem parlament, avem doar Twitter“, a spus Abdulaziz, adăugând că reţeaua Twitter este şi cea mai puternică armă a guvernului saudit. „Twitter este singurul instrument pe care îl folosesc pentru a lupta şi pentru a-şi răspândi zvonurile. Am fost atacaţi, am fost insultaţi, am fost ameninţaţi de atât de multe ori şi am decis să facem ceva.“
 
Planul celor doi implica două elemente-cheie pe care Arabia Saudită ar fi putut să le perceapă drept acte ostile. 
 
Primul consta în trimiterea de carduri SIM străine disidenţilor de acasă, astfel încât să poată comunica pe Twitter fără a li se putea da de urmă. Al doilea consta în bani. Conform lui Abdulaziz, Khashoggi a promis o sumă iniţială de 30.000 de dolari şi s-a angajat că va obţine sprijinul unor donatori bogaţi.
 
Într-un mesaj care datează din luna mai a acestui an, Abdulaziz îi scrie lui Khashoggi. „Ţi-am trimis câteva idei despre armata electronică. Prin e-mail“. „Un raport strălucit“, i-a replicat Khashoggi. „Voi încerca să fac rost de bani. Trebuie să facem ceva.“
 
O lună mai târziu, un alt mesaj trimis de Abdulaziz confirma că primul transfer de 5.000 de dolari a ajuns. Dar, la începutul lunii august, acesta a primit informaţii din Arabia Saudită că oficialii guvernamentali ştiau de proiectul online al celor doi. I-a comunicat imediat lui Khashoggi.
 
„Cum de ştiau?“, întreabă Khashoggi într-un mesaj. „Trebuie că a fost o breşă“, spune Abdulazis. Urmează trei minute de linişte. Apoi, Khashoggi scrie: „Dumnezeu să ne ajute!“.
 
Un program de spionaj de tip militar
 
Abdulaziz a vorbit public prima dată despre legătura sa cu Khashoggi luna trecută, după ce cercetătorii de la Citizen Lab din cadrul Universităţii din Toronto au afirmat că telefonul său a fost piratat cu ajutorul unui program de spionaj de tip militar.
 
Potrivit lui Bill Marczak, cercetător în cadrul Citizen Lab, programul a fost pus la punct de o firmă israeliană numită NSO Group şi a fost utilizat la solicitarea guvernului Arabiei Saudite.
 
Marczak a spus că cel puţin alţi doi disidenţi saudiţi au fost vizaţi de instrumentele NSO: un activist pe nume Yahya Assiri şi un membru al personalului care a fost implicat în activitatea Amnesty International din Arabia Saudită.
 
Duminică, avocaţii lui Abdulaziz au intentat un proces în Tel Aviv, susţinând că NSO a încălcat legile internaţionale prin vânzarea programului său unor regimuri opresive, ştiind că ar putea fi folosit pentru a încălca drepturile omului.
 
„NSO ar trebui trasă la răspundere pentru a proteja viaţa unor disidenţi, jurnalişti şi activişti pentru drepturile omului“, a declarat avocatul Alaa Mahajna de la Ierusalim, care îl reprezintă pe Abdulaziz. 
 
Acest proces urmează unui alt dosar din Israel şi Cipru, intentat de cetăţeni din Mexic şi Qatar. 
 
De cealaltă parte, NSO a afirmat într-un comunicat că tehnologia sa ajută guvernele să lupte împotriva criminalităţii şi este complet verificată şi licenţiată de guvernul israelian. 
 
„Produsele noastre au o istorie lungă de asistenţă a guvernelor în prevenirea atacurilor sinucigaşe, în oprirea traficanţilor de droguri şi a traficanţilor de carne vie şi în a contribui la  returnarea în condiţii de siguranţă victimelor răpirilor“, se precizează în declaraţie.
 
„Dacă există suspiciunea unei utilizări inadecvate, investigăm şi luăm măsuri corespunzătoare, inclusiv suspendarea sau terminarea contractului“, se mai arată în declaraţie. 
 
Discuţii ce ar putea fi considerate un act de trădare
 
Faptul că telefonul lui Abdulaziz era spionat înseamnă că oficialii saudiţi ar fi putut vedea acele 400 de mesaje pe care Abdulaziz le-a schimbat cu Khashoggi în perioada respectivă, punctează CNN.
 
Mesajele arată că Jamal Khashoggi se temea din ce în ce mai mult pentru soarta ţării sale, în timp ce MBS îşi consolida puterea. „Iubeşte forţa, opresiunea şi are nevoie să le arate“, spune Khashoggi despre bin Salman, „însă tirania nu are nicio logică“.
 
Astfel de discuţii ar putea fi considerate trădare în Arabia Saudită, ţară cu unele dintre cele mai grave încălcări ale libertăţii de expresie. 
 
În timp ce Khashoggi făcea speculaţii referitoare la viitorul lui Mohammed bin Salman, Abdulaziz era deja în vizorul prinţului.
 
Astfel, în luna mai, potrivit spuselor lui Abdulaziz, doi emisari ai guvernului saudit i-au cerut să se întâlnească cu el în Montreal. 
 
A fost de acord şi a înregistrat în secret, după cum a afirmat, 10 ore de conversaţii pe parcursul şederii lor de cinci zile. Şi aceste înregistrări au ajuns în posesia CNN.
 
Vorbind în limba arabă, bărbaţii, la care se face referire doar ca Abdullah şi Malek, îi spun lui Abdulaziz că au fost trimişi din ordinul lui bin Salman însuşi, ocolind canalele obişnuite precum Ministerul Securităţii. Bin Salman îl urmăreşte pe feed-ul său de Twitter, spun ei, şi vrea să-i ofere un loc de muncă.
 
„Am venit la tine cu un mesaj de la Mohammed bin Salman şi cu asigurarea lui în ceea ce te priveşte“, spune unul dintre ei.
 
Bărbaţii îl menţionează şi pe Saud al Qathani, însărcinatul cu social media al prinţului moştenitor, demis şi anchetat în Arabia Saudită pe fondul acuzaţiilor Turciei că a fost creierul operaţiunii care a vizat uciderea lui Khashoggi.
 
„Dacă Saud al Qathani însuşi vă va auzi numele, va şti imediat şi vă veţi putea întâlni direct cu prinţul Mohammed“, spune un alt bărbat. Apoi, cei doi îi recomandă lui Abdulaziz să viziteze ambasada saudită pentru a ridica o serie de acte.
 
Salvat, probabil, de Khashoggi
 
Ciudat, poate, spune Abdulaziz, Khashoggi i-a salvat atunci viaţa. „Mi-a spus să nu merg şi să mă întâlnesc cu ei numai în locuri publice“. 
 
Însă, pe 2 octombrie, Khashoggi nu a ţinut cont de propriul său sfat. A intrat în consulatul saudit de la Istanbul pentru o serie de documente necesare căsătoriei cu logodnica sa, care are cetăţenie turcă. Atunci, Jamal Khashoggi şi-a verificat mesajele pe Whatsapp pentru ultima dată. 
 
Mesajele schimbate de Khashoggi şi Abdulaziz sunt relevante în contextul în care Arabia Saudită a susţinut de la bun început că prinţul moştenitor nu are nimic de-a face cu uciderea jurnalistului saudit disident, vorbind, la un moment dat, despre o încercare de extrădare nereuşită care s-a sfârşit tragic, notează CNN.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: