Planul nostru pentru Siria. Cum pot interveni românii în ajutorul sirienilor

Refugiaţi sirieni în drum spre Iordania. Până în vară, numărul sirienilor plecaţi în bejenie va depăşi un milion. Foto: Reuters

În ediţia curentă a FP România, diplomatul român Filon Morar, cu o amplă experienţă în misiuni internaţionale post-conflict, detaliază cum pot contribui şi românii la uşurarea vieţii sirienilor. Schiţe pentru o „intervenţie umanitară” românească în Siria post-conflict. Cine se alătură?

Extras din FP România nr. 33 (martie/ aprilie 2013)

Războiul civil din Siria a reclamat peste 60.000 de victime doar în primele 20 de luni de lupte. În martie 2013 s-au împlinit doi ani de confruntări sângeroase, cu efecte sociale şi economice dezastroase. Cele mai afectate zone sunt Allep, Homs, Idleb, Daara, Hama şi, mai recent, suburbiile Damascului. Reconstrucţia va fi un proces de durată.

Case distruse, şcoli închise, spitalele bombardate, electricitatea sporadică, viaţa economică redusă la subzistenţă, viaţa precară: aceasta este noua „normalitate” din majoritatea regiunilor Siriei. Peste 2 milioane de sirieni sunt strămutaţi intern sau refugiaţi în ţările vecine. ONU estimează că 2,5 milioane de sirieni au nevoie de asistenţă umanitară. Semiluna Roşie siriană aprecia la începutul anului că peste 500.000 de sirieni au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă.

Suferinţele acestor oameni nu ne pot lăsa indiferenţi. Inacţiunea comunităţii internaţionale se loveşte de impedimente geostrategice sau considerente legale. Inacţiunea societăţii civile nu are nici o scuză.

Mecanism general

Societatea românească are cel puţin două căi de acţiune:

1. Colectarea de fonduri pentru sprijinirea societăţii siriene, prin proiecte concrete, în domenii-cheie pentru reconstrucţie şi reabilitare – precum sănătatea.

2. Organizarea de evenimente care să aibă un dublu rol: de colectare de fonduri şi de transmiterea a unui mesaj către autorităţile române în sensul sprijinirii societăţii siriene.

Campania trebuie să includă mass-media şi ONG-uri. Este nevoie de parteneri media cu bună capacitate de penetrare şi de mesaje puternice – de un logo grăitor, de un documentar video cu efectele dezastruoase ale războiului. Ar fi utilă cooptarea unei figuri publice uşor recognoscibile şi necontroversate – din zone precum UNICEF şamd. Tehnic, este necesar un cont bancar unde să se poată face vărsămintele – iar parteneriatul cu companie telefonie mobilă poate facilita donaţiile prin SMS.

Aplicarea propriu-zisă a unei asemenea campanii de ajutor pentru Siria ar putea demara abia după încetarea confruntărilor interne şi relativa stabilizare post-conflict a ţării.

Canalizarea ajutoarelor

Opţiunea 1: Concentrarea pe un proiect, în funcţie de fondurile colectate - e.g. reconstruirea unui spital ori a unei secţii de chirurgie sau pediatrie în Allep.

Concept general: În funcţie de sumele colectate, fondurile pot fi direcţionate spre reconstrucţia/ redotarea unui spital dintr-un oraş afectat sever de confruntări sau spre reoperaţionalizarea unei secţii (chirurgie, pediatrie). Doctori români ar putea oferi gratuit operaţii pentru o perioadă de 2-3 săptămâni. Ar acoperi nevoi stringente şi ar avea un impact mai puternic şi pe termen mai lung (şi cu costuri mai reduse) decât transportarea unor răniţi sirieni în afara ţării. Siguranţa doctorilor ar constitui o preocupare majoră. În paralel, unele cazuri urgente ar putea fi tratate în România.

Mecanism de aplicare: Printr-un ONG românesc cu experienţă internaţională, cu susţinerea Ambasadei României de la Damasc (în măsura posibilului).

Potenţiale incoveniente: Imposibilitatea sau doar limitarea capacităţii de operare pe teren din cauza riscurilor de securitate în această perioadă. Posibilă amânare a aplicării după soluţionarea crizei.

Opţiunea 2: Sprijinirea taberelor de refugiaţi cu fonduri şi produse.

Concept general: Sprijinul umanitar rămâne imperios în condiţiile în care în Liban, Turcia, Iordania, Irak şi Egipt se află 500.000 de refugiati (în Turcia sunt amplasaţi în 14 tabere). Funcţionarea unei tabere de refugiaţi de aproximativ 10.000 de persoane implică costuri de circa 2,5 milioane de dolari pe lună. Până la începutului lui 2013, autorităţile române au donat fonduri pentru taberele de refugiaţi din Iordania în cumul de 130.000 de dolari.

Mecanism de aplicare: prin UNHCR, UNICEF, OIM, alte agenţii ONU sau UE.

Dezavantaje: ONU percepe de regulă o taxă de administrare de minim 7%.

Alternativă: Distribuirea directă a ajutoarelor prin ONG-uri româneşti, cu sprijinul ambasadelor din Turcia şi Iordania ale României. (Identitatea donatorilor nu se mai estompează.)

Rezultate scontate

În Siria: este de aşteptat un impact pozitiv la nivelul societăţii siriene pe termen scurt la nivel naţional şi pe termen lung în provincia/ oraşul unde a fi direcţionată asistenţa, în special în cazul concentrării asistenţei asupra unui obiectiv, e.g. spital.

În România: ar întări spiritul asociativ, ar stimula iniţiativa şi solidaritatea cu oamenii în suferinţă. Ar ajuta la redescoperirea forţei societăţii civile.

menţiuni finale

• Coordonarea cu Rezidentul coordonator ONU din România poate fi utilă în oricare din scenarii.
• Poate fi implicat TAROM: a avut curse la Damasc.
• Ambasada de la Damasc (via Ambasada de la Beirut) poate oferi sugestii asupra obiectivelor de reconstruit ori a potenţialelor ţinte ale asistenţei (e.g. starea spitalului din Banias, unde România a construit în trecut un complex petro-chimic).
• Comunitatea română din Siria numără aproximativ 14.000 persoane, în timp ce cea siriană din România este şi ea substanţială.
• Comunitatea Siria Liberă din România a lansat o campanie de colectare de fonduri pentru taberele de refugiaţi.

Filon Morar este diplomat de carieră. După misiuni ONU şi UE în Irak, Georgia, Sudan, Republica Moldova, Guyana şi Algeria în prezent face parte din misiunea ONU în Libia (UNSMIL). Opiniile exprimate în acest articol îl angajează pe autor doar în calitate personală.