Zidurile împotriva ţiganilor se înmulţesc în Europa: Belgia vrea să oblige Franţa să îngrădească o zonă de frontieră

Zid pentru izolarea unei comunităţi de romi într-un sat din Slovacia. FOTO: AFP

Autorităţile dintr-un oraş belgian de frontieră au somat primăria Wattrelos, oraş francez învecinat, să construiască un „zid împotriva romilor” pentru a „proteja vederea şi liniştea locuitorilor”.

Orice oraş francez cu peste 5.000 de locuitori este obligat să amenajeze o zonă de staţionare pentru nomazi, conform legislaţiei franceze. În prezent, oraşul Wattrelos, aflat la graniţa cu Belgia, nu are un astfel de perimetru, însă municipalitatea a identificat un teren disponibil, pe care-l va aloca în acest sens. 

Anunţul a stârnit însă furia vecinilor de peste graniţă. Autorităţile din oraşul Mouscron, aflat de cealaltă parte a graniţei, au somat municipalitatea Wattrelos ca planurile de amenajare a perimetrului pe care pot staţiona până la 24 de caravane să includă şi ridicarea unui zid, transmite postul public francez France Info. Terenul desemnat de Wattrelos pentru nomazi se află chiar de-a lungul frontierei. 

Alfred Gadenne, primarul din Mouscron, a cerut deja ridicarea unui zid de 2,4 metri înălţime şi peste 100 de metri lungime, care să „protejeze vederea şi liniştea” celor 56.000 de locuitori ai oraşului belgian. 

Scandalul de la frontiera dintre Franţa şi Belgia reprezintă doar cea mai recentă polemică pe marginea „zidurilor împotriva ţiganilor”. În ultimii ani, tot mai multe astfel de construcţii la limita legalităţii au fost ridicate în Europa. În România, notoriul zid din Baia Mare continuă să stea în picioare, deşi instanţa supremă - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - a decis în septembrie 2013 că este discriminatoriu la adresa comunităţii de romi şi că trebuie dărâmat. 

În Slovacia, din 2008 încoace au fost ridicate 14 ziduri pentru izolarea comunităţilor de romi. Cel mai recent a fost finalizat în Košice, al doilea oraş slovac ca mărime în 2013 - an în care oraşul a fost şi capitală culturală europeană. În plus, etnicii slovaci refuză în număr tot mai ridicat să-şi trimită copiii la şcoli în care învaţă romi. Rezultatul este o segregare aproape totală a instituţiilor de învăţământ din anumite localităţi.

La 16 ani de când primul zid pentru separarea unei comunităţi rome era ridicat în Cehia, motivele prin care sunt explicate aceste ziduri nu s-au schimbat: fie că vorbesc de poluare fonică, fie despre protejarea copiilor romi de traficul rutier, în Europa de Est au apărut tot mai multe astfel de construcţii. 

În ceea ce priveşte Slovacia, se poate vorbi despre un adevărat fenomen. Din 2008 şi până în prezent, nu mai puţin de 14 astfel de ziduri au apărut în oraşe şi sate din toată ţara care, cândva, s-a aflat în spatele Cortinei de Fier şi a fost martorul Holocaustului.  

Cel mai recent este cel din Košice, al doilea oraş slovac după mărime, care număra la sfârşitul anului 2011 peste 240.000 de locuitori. Dezbaterea devine cu atât mai complicată cu cât oraşul a fost în 2013 capitală culturală europeană, alături de oraşul francez Marseille. 

Localitatea Plavecký Štvrtok, aflată la 32 de kilometri spre nord de capitala Bratislava, numără puţin peste 2.000 de locuitori. 700 dintre aceştia sunt ţigani şi au fost izolaţi de restul comunităţii prin mai multe ziduri şi garduri. 

La 14 ani de când primul zid pentru separarea unei comunităţi rome era ridicat în Cehia, motivele prin care sunt explicate aceste ziduri nu s-au schimbat: fie că vorbesc de poluare fonică, fie despre protejarea copiilor romi de traficul rutier, în Europa de Est au apărut tot mai multe astfel de construcţii. 

În ceea ce priveşte Slovacia, se poate vorbi despre un adevărat fenomen. Din 2008 şi până în prezent, nu mai puţin de 14 astfel de ziduri au apărut în oraşe şi sate din toată ţara care, cândva, s-a aflat în spatele Cortinei de Fier şi a fost martorul Holocaustului.  

Cel mai recent este cel din Košice, al doilea oraş slovac după mărime, care număra la sfârşitul anului 2011 peste 240.000 de locuitori. Dezbaterea devine cu atât mai complicată cu cât oraşul îndeplineşte în 2013 funcţia de capitală culturală europeană, alături de oraşul francez Marseille. 

Localitatea Plavecký Štvrtok, aflată la 32 de kilometri spre nord de capitala Bratislava, numără puţin peste 2.000 de locuitori. 700 dintre aceştia sunt ţigani şi au fost izolaţi de restul comunităţii prin mai multe ziduri şi garduri. 

Zidul din Ostrovany are o lungime de peste 150 de metri. FOTO: BBC

Zidurile din Plavecký Štvrtok nu sunt nici pe departe cele mai impozante din Slovacia. Locul este rezervat zidului din Ostrovany, cu o lungime de peste 150 de metri, care a fost deseori comparat cu Zidul Berlinului. 

Însă Plavecký Štvrtok, poate tocmai datorită comunităţii restrânse, oferă un tablou mult mai clar al împrejurărilor economice, sociale şi politice care se află în spatele tensiunilor dintre comunităţile de romi şi altele, notează jurnaliştii „The Christian Science Monitor”, care au călătorit la Plavecký Štvrtok - care se traduce „joia de înot” - pentru a vedea cum se trăieşte de ambele păţi ale zidului. 

Prima deosebire majoră faţă de alte ghettouri populate de romi este că aici, comunitatea trăieşte în cocioabe pe care le-au ridicat chiar ei, fără canalizare sau încălzire, în timp ce, în oraşe, romii trăiesc de obicei în periferiile abandonate. 

Motivul pentru care au fost ridicate zidurile din Plavecký Štvrtok sunt similare celor invocate în restul Slovaciei: reducerea infracţiunilor din zonă. Însă soluţia nu a funcţionat. 

„Lucrurile s-au înrăutăţit”, spune Ivan Sleák, primarul localităţii. Aproximativ 70% dintre bărbaţii romi apţi pentru muncă sunt şomeri, potrivit datelor Centrului pentru Drepturile Romilor în Europa (ERRC), cu sediul la Budapesta. Comunitatea de romi din slovacia reprezintă 6-8% din totalul populaţiei, potrivit datelor guvernamentale. 

Zid pentru izolarea unei comunităţi de romi într-un sat din Slovacia. FOTO: AFP

„Se face o legătură între comunitatea romă şi rata infracţionalităţii”, ceea ce contribuie la „abordarea simplistică” prin care zidurile devin elemente de siguranţă, explică pentru csmonitor.com Dezideriu Gergely, directorul executiv al ERRC. 

Retorica politică îndreptată împotriva ţiganilor, rezervată în trecut grupărilor de dreapta, au devenit în ultimii ani tot mai abordată în Europa, a adăugat acesta, dându-i drept exemplu pe fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy şi pe fostul premier italian Silvio Berlusconi. 

Zidurile din Plavecký Štvrtok nu au fost construite cu fonduri publice. Singura implicare a autorităţilor a fost aprobarea tuturor permiselor de construire, iar zidurile au fost ridicate cu fonduri private pe proprietăţi private.

După finalizarea lor, romii sunt obligaţi să ocolească printr-un cartier apropiat pentru a ajunge la un magazin alimentar şi la o clinică medicală. Totodată, copiii romi trebuie să traverseze un drum mult mai aglomerat şi cu mai multe benzi decât înainte. 

Nu mai puţin de 14 astfel de ziduri au fost ridicate în Slovacia în ultimii cinci ani. FOTO: sopfaecho.com

„Sunt multe persoane în vârstă care nu sunt suficient de puternice şi nu mai pot ajunge acum la magazin sau la centrul medical”, spune Jana Zemanova, una dintre membrele comunităţii de romi. 

Zidul este probabil cea mai vizibilă manifestare fizică a problemelor etnice din zonă, dar nu este singura. În multe astfel de comunităţi, inclusiv în Plavecký Štvrtok, părinţii etnici slovaci refuză să-şi mai trimită copiii în şcoli în care învaţă copii romi. Astfel că mulţi dintre ei aleg să-şi trimită fiii şi fiicele la şcoli din ate cartiere sau alte sate. Rezultatele includ segregarea unităţilor de învăţămând din astfel de comunităţi, scăderea generală a ratei prezenţei la cursuri, dar şi a rezultatelor înregistrate de elevii din aceste şcoli. 

Toate aceste efecte au devenit motive la rândul lor, determinând părinţii să nu-şi mai trimită copiii la aceste şcoli şi din cauza rezultatelor slabe obţinute de acestea. 

Practic, se reia, la o scară mai redusă, fenomenul „fuga albilor” înregistrat în ultimul secol în multe oraşe americane. Aici, având în vedere că vorbim de localităţi mult mai mici, îmbătrânirea populaţiei este un risc mult mai ridicat. „Viaţa acestor tineri este transferată în alte oraşe şi sate, iar de aceea nu mai avem tineri aici”, explică primarul Slezák. „Am încercat să le deschidem şi un club, dar nimeni nu a venit pentru că nu mai cunosc pe nimeni aici.”

Autorităţile din Plavecký Štvrtok încearcă să stopeze fenomenul. Ele vor să mute comunitatea de romi, motivând prin faptul că tabăra acestora se află deasupra unor conducte prin care sunt transportate gaze naturale. 

Edilii nu au spus însă unde vor fi strămutaţi romii şi de ce casele celorlalţi localnici nu trebuie mutate. „Am locuit aici acum 300 de ani. Am crescut aici şi nu ne vom muta”, a spus o membră a comunităţii fără a-şi da numele.

Adevărul LIVE: Despre zidurile împotriva romilor şi discriminare

[<a href="//storify.com/elenadumitru/fenomenul-zidurilor-impotriva-tiganilor-in-europa" target="_blank">View the story "Fenomenul zidurilor împotriva ţiganilor în Europa" on Storify</a>]