„Pe 26 mai se va decide soarta acestui continent“, spunea şeful grupului parlamentar al creştin-democraţilor din legislativul european, Manfred Weber, în ultima săptămână de şedinţă în plen dinaintea alegerilor.

Nu doar Weber, care este de altfel principalul candidat al conservatorilor, ci şi mulţi alţi politicieni reprezentanţi ai întregului spectru politic au calificat scrutinul ca fiind „decisiv pentru destinul“ Europei. Pentru creştin-democratul care aspiră la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, votul de la sfârşitul lunii mai va tranşa şi confruntarea dintre pro-europeni şi naţionalişti. „Această Europă în care trăim astăzi este o Europă bună. Nu ne lăsăm afectaţi de naţionalişti“, mai spunea Manfred Weber. Nicicând nu au existat atât de mulţi populişti de dreapta şi euro-sceptici precum la aceste alegeri. Sondajele îi creditează pe aceştia cu cel puţin 20 la sută din totalul mandatelor din Parlamentul European.

Europa lui Orban sau Europa lui Macron?

Pentru premierul naţionalist-conservator al Ungariei, Viktor Orban, contează lupta dintre democraţia iliberală, pe care o reprezintă, şi democraţii liberali. Aceştia din urmă doresc să „schimbe“ populaţia Europei şi, prin atragerea migranţilor, să „islamizeze“ continentul, susţine premierul ungar, care s-a aliat cu dreapta germană, franceză, daneză şi italiană. „Trebuie să înţelegem că Europa se află la o răscruce istorică“, declara Orban în discursul rostit de ziua naţională a Ungariei. Cei care îi primesc cu bucurie pe migranţii şi pe refugiaţii ilegali „creează naţiuni cu rase amestecate. În asemenea ţări, tradiţiile istorice nu îşi mai au locul şi apare o nouă ordine mondială“.

Emmanuel Macron versus Viktor Orban

Adversarul favorit al populiştilor de dreapta precum Viktor Orban sau ministrul de interne italian Matteo Salvini sau şeful formaţiunii austriece FPÖ, Hans Christian Strache, este preşedintele francez Emmanuel Macron. El a declarat război „democraţiei illiberale“, solicită o „renaştere“ a Europei, solidaritate şi empatie. Şi pentru Emmanuel Macron, care propune mari reforme, scrutinul este decisiv pentru destinul continentului. „Cea mai importantă luptă în această campanie constă în confruntările dintre cei care cred în Europa şi cei care nu cred în ea“, spunea preşedintele francez cu patru săptămâni înaintea votului, într-o întâlnire electorală a partidului său, la Paris.

Nu doar migraţie

Locuri de muncă, migraţie, protecţia climei, politica comercială şi un mai puternic rol al Europei în lume. Acestea sunt temele care vor preocupa Uniunea Europeană în următorii ani, susţin partidele pro-europene. Candidaţii de top - conservatorul german Manfred Weber şi reprezentantul socialiştilor, olandezul Frans Timmermans - susţin teme asemănătoare. Ambii îşi doresc, de exemplu, un nou parteneriat cu Africa şi susţin investiţiile în ţările de origine ale refugiaţilor. Pe de altă parte, populiştii de dreapta au o singură temă: izolare, baricadare şi ţinerea la distanţă a migranţilor, după cum susţine, de exemplu, şeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto: „Cel mai important ţel al nostru este o majoritate anti-migraţie. Şi Ungaria se va implica activ în acest sens.“

Manfred Weber versus Frans Timmermans

Populiştii de dreapta le promit alegătorilor o cu totul altă Europă, în care statele naţionaliste să-şi recupereze drepturile chipurile pierdute şi conducerea de la Bruxelles să fie înlăturată. Candidatul de top al socialiştilor, Frans Timmermans, actualmente vicepreşedinte al Comisiei Europene, califică aceste planuri drept bazaconii. „Nu vom preda puterea extremiştilor în Europa. Este un vot decisiv. Este alegerea voastră. Voi decideţi ce Europă vom avea în următorii cinci ani“, declara Timmermans într-o dezbatere difuzată de televiziunea germană.

„UE are forţă de rezistenţă“

Componenţa noului parlament îi va obliga pe conservatori, social-democraţi, liberali şi ecologişti să colaboreze într-o mare coaliţie, consideră expertul pentru probleme europene Janis Emmanouilidis de la Institutul „European Policy Centre“ din Bruxelles. UE nu va schimba însă brusc macazul imediat după alegeri, spune Emmanouilidis. „Nu vom asista la ocuparea cu forţa a Uniunii Europene. Trebuie să fim critici, să observăm cu atenţie, dar nu să exagerăm şi nici să fim prea negativişti. UE a dovedit o mare forţă de rezistenţă în ultimii ani. Situaţia se va menţine şi în viitor.“

Important este ca noul parlament, care a supravieţuit crizei datoriilor şi a migraţiei, să se înarmeze pentru noi crize economice sau în relaţiile cu SUA, Rusia sau China. Şi aici sunt aşteptate mutări decisive, avertizează expertul: „Vor exista noi crize. Acum nu ştim, dacă aceste crize se vor isca din vechile probleme sau dacă vor apărea noi provocări. Trebuie să fim pregătiţi pentru a depăşi furtunile.“

Liderii europeni la summitul UE de la Sibiu

După alegeri, UE trebuie să se concentreze mai ales pe dezvoltarea economică şi echilibrarea diferenţelor dintre nordul bogat şi sudul mai sărac, spune cercetătorul în domeniul comunitar Karel Lannoo, de la „Centrul pentru Studii de Politică Europeană“ din Bruxelles. Numai astfel se va putea soluţiona cu adevărat problema populismului de dreapta, mai pregnantă în statele comunitare sărace. Karel Lanoo solicită „mai multă integrare“. „Cel mai important este să consolidăm piaţa internă din Europa şi să sporim comerţul exterior. În interior, ar trebui să analizăm mai intens politica energetică, economia digitală şi sporirea libertăţii de mişcare pentru cetăţenii comunitari. Pe plan extern rămân valabile atacurile la adresa liberului schimb, care s-au inteţit odată cu venirea la putere a preşedintelui Trump. Este posibil să apară noi taxe vamale.“

Savuraţi acest moment de democraţie

Alegeri decisive, moment de răscruce, ultima şansă. Imaginile folosite pentru votul din 23-26 mai sunt uneori dramatice. Sigur, scrutinul este important, spune purtătorul Comisiei Europene, Margaritis Schinas, dar el îndeamnă şi la cumpătare: „Sunt de ceva ani activ în politica europeană şi nu îmi amintesc de vreun vot european în care să nu se fi declarat că «Europa se află la răscruce». Suntem mereu la răscruce şi este bine aşa“, declara Margaritis Schinas recent într-un interviu acordat „euronews“. „Să nu ne îndreptăm prea dramatic spre alegerile europene. Este un moment de democraţie europeană şi ar trebui să îl savurăm oarecum.“

Bernd Riegert - Deutsche Welle