FOTO Protestatarii au redeschis focul la Kiev, deşi preşedinţia ucraineană a ajuns la un acord cu Opoziţia pentru soluţionarea crizei

Au reizbucnit atacurile armate în Kiev 

Ucraina a intrat vineri în a patra zi a celei mai sângeroase săptămâni din istoria sa post-sovietică, după ce acţiunile protestatarilor de pe 18 februarie au dus la o reacţie marcată de o brutalitate fără precedent a forţelor de ordine. Şi al treilea armistiţiu încheiat în mai puţin de o săptămână a coincis cu o nouă escaladare a violenţelor: deşi preşedinţia a anunţat un acord, protestatarii au redeschis focul.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
 
 
 
 
 

 

IMAGINI LIVE DIN PIAŢA INDEPENDENŢEI DIN KIEV

 

UPDATE 19.01 Iulia Timoşenko va fi eliberată din închisoare. Parlamentarii ucraineni au votat astăzi un amendament legislativ care permite eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko. Protestatarii din Piaţa Independenţei din Kiev au obţinut una dintre principalele revendicări: eliberarea Iuliei Timoşenko, care se află din 2011 în închisoare.

UPDATE 17.54 Preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţii opoziţiei au semnat, în prezenţa mediatorilor europeni, acordul de ieşire din criză.

UPDATE 17.22 O facţiune radicală a opoziţiei ucrainene avertizează că va continua "revoluţia". Mişcarea radicală Sectorul Dreapta a comunicat că nu are încredere în preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, avertizând că va continua lupta împotriva regimului de la Kiev, informează site-ul agenţiei Interfax Ukraine. "Revoluţia naţională continuă", a declarat Dmitro Iaroş, liderul organizaţiei radicale Sectorul Dreapta.

UPDATE 17.20 Parlamentul ucrainean votează revenirea la Constituţia din 2004. Parlamentul ucrainean votează revenirea la Constituţia din 2004, care limitează puterile preşedintelui, transmite AFP.

UPDATE 16.10 Opoziţia a decis vineri să semneze un acord cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, înţelegere la care s-a ajuns cu ajutorul unei medieri europene, a declarat unul dintre principalii lideri ai acesteia, Oleg Tiagnibok, citat de agenţia Interfax, relatează AFP.

Reprezentantul trimis de Kremlin la Kiev să medieze negocierile între autorităţi, opoziţia ucraineană şi reprezentanţii UE a refuzat să semneze documentul referitor la soluţionarea crizei, potrivit unei surse apropiate negocierilor, citată de Interfax Ukraine, relatează BBC News online.

Vladimir Lukin, trimis la Kiev de către preşedintele rus Vladimir Putin, a refuzat să semneze acordul menit să pună capăt violenţelor şi să soluţioneze criza, potrivit acestei surse.

Însă agenţia nu a obţinut o confirmare oficială în acest sens, precizează BBC.

Acordul a fost aprobat de către "Consiliul Maidan", numele pieţei din centrul Kievului, ocupate de trei luni de către manifestanţi, regrupând toate tendinţele din cadrul opoziţiei, partide politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi grupări radicale, potrivit lui Tiagnibok.

Opoziţia a cerut, totodată, ca actualul ministru de Interne Vitali Zaharcenko să nu facă parte din viitorul Guvern, iar procurorul general Viktor Pcionka să fie demis din funcţie, potrivit lui Tiagnibok.

Cei doi sunt vizaţi din cauza rolului pe care l-au jucat în reprimarea, din partea poliţiei şi puterii judiciare, a manifestanţilor din Ucraina.

Tiagnibok este liderul partidului naţionalist Svoboda (Libertate) şi unul dintre principalii trei lideri ai opoziţiei politice.


UPDATE 16.00  Cei 67 de agenţi de poliţie capturaţi joi de protestatari, la Kiev, au fost eliberaţi vineri, anunţă biroul de presă al Ministerului ucrainean de Interne, citat de site-ul agenţiei Interfax Ukraine.

Agenţii de poliţie eliberaţi sunt în stare bună şi primesc asistenţa necesară, precizează Ministerul de Interne.

Cei 67 de agenţi de poliţie fuseseră capturaţi de protestatari în urmă cu aproximativ 24 de ore, în Piaţa Independenţei din Kiev.


UPDATE 13.50  BBC News prezintă principalele puncte ale acordului dintre puterea şi opoziţia ucraineană, încheiat vineri după îndelungi negocieri şi după două zile de ciocniri violente în centrul Kievului.

1.În 48 de ore va fi adoptată şi publicată o lege care reinstaurează Constituţia din 2004. Semnatarii îşi declară intenţia de a forma o coaliţie şi un Guvern de uniune naţională în decurs de zece zile.

2. O reformă constituţională care echilibrează zonele de responsabilitate ale preşedintelui ucrainean, Guvernului şi Parlamentului va începe imediat şi va fi încheiată în septembrie 2014.

3. Alegerile prezidenţiale vor fi organizate imediat după ce va fi adoptată noua Constituţie, dar nu mai târziu de decembrie 2014. Va fi adoptată o nouă legislaţie şi o nouă componenţă a Comisiei Electorale Centrale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, potrivit normelor OSCE şi Comisiei de la Veneţia.

4. Va fi demarată o investigaţie în cazul recentelor acte de violenţă ce va fi supravegheată de autorităţi, opoziţie şi Consiliul European.

5. Autorităţile nu vor declara stare de urgenţă. Autorităţile şi opoziţia se vor abţine de la folosirea forţei.


UPDATE 13.35  Negocierile menite să pună capăt crizei din Ucraina sunt într-o fază "delicată", a declarat vineri şeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski, relatează AFP.

„Moment delicat cu privire la acordul asupra soluţionării crizei din Ucraina. Toate părţile este necesar să aibă în vedere că un compromis nu poate fi mulţumitor 100%" pentru toţi, a scris ministrul într-un mesaj postat pe contul de Twitter, după ce s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici.


UPDATE 13.30 Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat vineri un scrutin prezidenţial anticipat, o reformă constituţională şi formarea unui guvern de unitate naţională, tot atâtea concesii majore în urma băii de sânge de joi, în centrul Kievului, relatează AFP.

„Anunţ lansarea unei proceduri în vederea unor alegeri prezidenţiale anticipate", a declarat preşedintele ucrainean, citat într-un comunicat, fără să precizeze o dată în acest sens.

„Lansez, de asemenea, procesul de revenire la Constituţia din 2004" care reducerea puterea preşedintelui în favoarea Guvernului şi Parlamentului, dar şi formarea unui "guvern de unitate naţională".


UPDATE13.00 Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat vineri un scrutin prezidenţial anticipat, în luna decembrie.


UPDATE 11.58 Deputaţi ucraineni apropiaţi de puterea de la Kiev părăsesc Ucraina. Numeroşi deputaţi care fac parte din partidele apropiate puterii de la Kiev au plecat din Ucraina folosind curse aeriene speciale, afirmă surse citate de postul local de televiziune din Liov ZIK TV, relatează BBC, în pagina electronică.

Angajaţi ai Aeroportului internaţional Juliani din Kiev au declarat că numărul curselor speciale a crescut în ultimele zile, iar "maşini luxoase" sosesc la terminalul VIP, majoritatea pasagerilor fiind femei.
 
Corespondentul BBC afirmă, de asemenea, într-o postare pe Twitter, că zeci de poliţişti au dezertat în oraşul Liov şi au sosit în Piaţa Independenţei din Kiev, împreună cu alţi 100 de manifestanţi, unii dintre aceştia purtând arme de vânătoare.

UPDATE 11.39 Potrivit protestatarilor, în Euromaidan au început să ajungă poliţişti din oraşe vestice, care sprijină mişcarea manifestanţilor. Postul de televeziune Channel 5 din Ucraina transmite că este vorba despre ofiţeri de miliţie din Lviv, înarmaţi, care încearcă să formeze un lanţ uman între protestatari şi Berkut, pentru a proteja activiştii. 


UPDATE 11.30 Potrivit unor informaţii neconfirmate, în Piaţa Independenţei din Kiev o parte a forţelor de ordine se predă protestatarilor. Ieri, cel puţin 76 de soldaţi şi poliţişti au ales aceeaşi cale.


UPDATE 11.25 Protestatarii au deschis focul pentru a-şi croi drum către parlament, unde în urmă cu scurt timp au pătruns poliţişti înarmaţi (foto jos via Twitter). Aceasta după ce, noaptea trecută, parlamentarii au interzis forţelor de ordine să mai folosească arme de foc împotriva protestatarilor. 


UPDATE 11.05  Poliţia ucraineană susţine că protestatarii au deschis focul în apropiere de Piaţa Independenţei din Kiev, relatează Sky News şi BBC News Online.

„Participanţii la proteste au deschis focul asupra ofiţerilor de poliţie. Urmează să vedem dacă a fost cineva rănit. Intenţia lor este de a-şi crea drum spre Verhovna Rada (Parlament)“, a declarat şeful biroului de presă al Ministerului ucrainean de Interne, Serghei Burlakov, citat de agenţia Interfax.


UPDATE 10.50 Conform agenţiei Reuters, forţe ucrainene înarmate au intrat în Parlament în timpul sesiunii în plină desfăşurare, dar au fost forţaţi să părăsească incinta


UPDATE 10.45 Peste 5.000 de protestatari se aflau vineri dimineaţă în Piaţa Independenţei din Kiev, în timp ce prezenţa forţelor de ordine nu a fost observată în imediata apropiere a baricadelor ridicate de manifestanţi sau a străzilor din centrul capitalei ucrainene, relatează BBC News Online.

Potrivit BBC, care citează agenţia Interfax-Ucraina, protestatarii au pregătit cocteiluri Moltov şi le-au adus la baricadele din Piaţa Independenţei în cursul nopţii de joi spre vineri.

Pe de altă parte, Parlamentul de la Kiev a decis să-şi desfăşoare activitatea fără întrerupere, inclusiv în weekend, până la soluţionarea crizei politice din Ucraina, relatează agenţia Unian, în pagina electronică.


UPDATE 09.53 Preşedintele Viktor Ianukovici, liderii opoziţiei, reprezentanţii UE şi ai Rusiei au ajuns la un acord preliminar pentru încheierea crizei din Ucraina şi vor semna acest acord la ora 12.00, în palatul prezidenţial de la Kiev, anunţă într-un comunicat administraţia prezidenţială. 

După nouă ore de negocieri cu miniştrii de Externe din Franţa, Polonia şi Germania - discuţii la care a participat şi ambasadorul Rusiei şi cel al Statelor Unite ale Americii, preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat să ia o decizie înainte ca la Kiev să ajungă emisarul special trimis de Rusia. 

Discuţiile s-au reluat în aceeaşi formulă, alături de emisar, în această dimineaţă. Acum, administraţia prezidenţială a anunţat într-un comunicat că un acord preliminar pentru încheierea violenţelor se va semna de către toţi participanţii la negocieri la ora 12.00.


 
Foto
 
Foto
 
Foto
 
Foto
 
Foto
 
Foto
 
Foto
 
Video
 

UPDATE 9.30 Acordul încheiat vineri între puterea ucraineană, opoziţie, UE şi Rusia, la încheierea unor negocieri maraton şi a unei băi de sânge la Kiev, se referă la convocarea alegerilor prezidenţiale anticipate şi la o reformă constituţională, a anunţat televiziunea ucraineană, citată de AFP.

Oficialii UE nu au confirmat încă această decizie. 


UPDATE 9.10  Preşedinţia ucraineană susţine că a ajuns la un acord cu miniştrii UE în negocierile pe tema crizei din Ucraina, iar un document va fi semnat în cursul zilei de vineri, relatează BBC News Online.

Preşedinţia ucraineană a emis o declaraţie în care a anunţat că negocierile din cursul nopţii cu liderii opoziţiei şi reprezentanţii UE şi ai Rusiei au condus la un acord. Aceasta nu a oferit detalii despre acord, dar a afirmat că părţile vor semna un document la prânz (12.00 ora României).


Bilanţul morţilor se ridică la cel puţin 105, atât din rândul civililor dar şi al poliţiştilor, în ultimele trei zile, dintre care 77 numai joi, potrivit rapoartelor oficiale. 

Kiev-ul a fost joi un adevărat câmp de război, unde manifestanţii erau ţintiţi de lunetişti, baricadele ardeau, iar cadavrele zăceau pe străzi, fiind organizate slujbe ad-hoc de către preoţii ortodocşi pentru pomenirea celor morţi. Oamenii s-au baricadat în biserici, în primăria reocupată şi au transformat unul dintre marile hoteluri în care erau cazaţi jurnaliştii străini în spitale de campanie.

Sosiţi joi la primele ore ale dimineţii la Kiev, miniştrii de Externe ai Poloniei, Germaniei şi Franţei au avut o întrevedere de peste 6 ore cu preşedintele Viktor Ianukovici, dar şi cu liderii opoziţiei ucrainene, printre care Vitali Kliciko şi Arsenie Iaţeniuk. Discuţiile s-au reluat şi în timpul serii, continuându-se târziu în noapte, când înalţii oficiali UE au decis să îşi prelungească vizita până vineri.

După miezul nopţii, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a anunţat „progrese” în negocierile privind soluţionarea crizei din Ucraina. Cu toate acestea, reprezentantul polonez a recunoscut că există, în continuare, „divergenţe importante”. Ulterior, premierul Poloniei, Donald Tusk, a relatat presei internaţionale intenţia lui Ianukovici de a permite organizarea de alegeri anticipate legislative, dar mai ales prezidenţiale, în decursul acestui an. Administraţia prezidenţială de la Kiev nu a comentat acest lucru, deşi demisia preşedintelui este cea mai vehementă condiţie a opoziţiei.

Astăzi, un emisar al Moscovei va purta negocieri cu ambele tabere. Cancelarul german Angela Merkel a susţinut necesitatea implicării Rusiei într-un dialog activ cu părţile opozante din Ucraina, în vederea soluţionării cât mai urgente a crizei, şi a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin.

Parlamentul ucrainean a interzis folosirea armelor de foc împotriva protestatarilor

În luptele de ieri a fost folosit armament militar, fapt ce a dus la multiplicarea numărului de ucraineni morţi. Deşi în cursul zilei ministrul ucrainean de Interne, Vitalie Zakarcenko, declara, citat de Ria Novosti, că a semnat un ordin prin care le oferă oamenilor legii arme de luptă şi a permis utilizarea acestora, Parlamentul ucrainean a aprobat la ora 22.00, după o sesiune de urgenţă, o rezoluţie prin care interzice forţelor de ordine să folosească arme de foc împotriva protestatarilor. Practic, ordonanţa adoptată de cei 233 de parlamentari ucraineni joi seară cere încheierea unui armistiţiu şi înlăturarea trupelor din Euromaidan.

O altă ordonanţă interzice blocarea rutelor de trafic şi restricţionarea transportului cu vehicule mici, strategie adoptată în ultimele trei zile de autorităţile ucrainene pentru a-i descuraja pe cei care vor să se alăture protestatarilor din Piaţa Independenţei din Kiev. Mai mult, parlamentarii au stipulat într-o rezoluţie că doar ei sunt cei care pot declara starea de urgenţă, blocând astfel posibilitatea ca autorităţile să scoată armata în stradă.

„În esenţă, scopul acestei rezoluţii este de a opri operaţiunile teroriste”, ne transmite Vladislav Synyahovskyy, jurnalist ucrainean din Kiev, citând publicaţia „Ukrainian Pravda”. Potrivit lui Vladislav, presa ucraineană are multe confirmări că poliţia a folosit arsenal interzis împotriva protestatarilor, precum grenade şi gloanţe de calibrul 5,45 mm.

Jurnaliştii străini aflaţi joi la Kiev au relatat prezenţa unor trupe speciale cu echipamente şi armament diferit de cel al forţelor ucrainene Berkut, ceea ce a ridicat speculaţii cu privire la implicarea unor facţiuni din afara Ucrainei, în amplificarea violenţelor împotriva protestatarilor.

Uniunea Europeană pare a dovedi încă o dată incapacitatea de a lua decizii drastice la nivel unanim, în cazul unui conflict armat. Cei 28 de miniştri de Externe ai statelor membre s-au reunit ieri la Bruxelles doar pentru a concluziona că se vor aplica sancţiuni individuale pentru cei vinovaţi de vărsarea de sânge, ceea ce se traduce printr-o atitudine evazivă şi mai degrabă declarativă. Catherine Ashton a mai declarat că se vor impune şi blocade asupra exporturilor Ucrainei, însă diplomaţii UE nu au impus nici măcar un embargou asupra armelor trimise Kievului.

Clişeele din discursurile oficialilor UE, în timp ce Ucraina trăieşte cel mai negru coşmar din istoria sa contemporană, au dus la critici severe atât din partea analiştilor, cât şi a opiniei publice, referitoare la „impotenţa“ sistemului european de a interveni ferm, chiar şi la graniţele sale.

Revoluţia ucraineană nu s-a limitat doar la capitală, ci a cuprins întreaga parte de vest a ţării, cu orientări pro-europene declarate încă de la începutul conflictului, spre deosebire de partea estică, unde oamenii rămân rezervaţi în privinţa parcursului european al Ucrainei. Prin tradiţie, regiunile din est ale Ucrainei sunt rusofile, însă nemulţumirea generală a populaţiei ucrainene rămâne regimul autocrat al preşedintelui şi, în mod special, corupţia nomenclaturii lui Ianukovici. În regiunile de vest, autorităţile s-au „predat“ poporului, alăturându-se revoluţiei.

Ucraina, un stat cu mult potenţial industrial şi, mai ales, agricol, dar deficitar la capitolul energetic – devenit motivul unui şantaj constant al Moscovei – se luptă cu o economie îm prăbuşire, fiind pe punctul de a intra în incapacitate de plată la sfârşitul lunii noiembrie. Apropiaţii preşedintelui, denumiţi „Familia“, alături de garda sa de oligarhi, s-au îmbogăţit prin fapte de corpţie, abuz şi fraude masive asupra statului, în ultimele două decenii.

Cel mai rău scenariu: ruperea Ucrainei în două

Războiul civil din Ucraina are la bază cu totul alte mize decât cele prezentate simplificat de presa occidentală, adică dorinţa ucrainenilor de a se îndrepta către Uniunea Europeană. De fapt, crede Sergiu Celac, diplomat român, conflictul de fond este cel dintre actuala clasă politică – legată fără echivoc de corupţie şi nepotism – şi popor, care vrea ruperea de aceste metehne specifice URSS.

Cel mai rău scenariu pentru Ucraina este „spargerea unităţii ca stat, ceea ce, la rândul său, poate duce la război civil“, a declarat Sergiu Celac într-un interviu acordat recent ziarului „Adevărul“. „Miza aparentă este dacă Ucraina va fi cu UE sau se va alătura uniunii vamale şi euroasiatice. Miza e aparentă, pentru că, de fapt, conflictul de fond este între actuala putere de la Kiev şi masa populaţiei, care vrea altceva, care poate fi numit în mod simbolic Europa, dar este vorba despre altceva. Este în coacere europenismul ucrainean“, a spus diplomatul.

Violenţele de la Kiev amplifică presiunea pe leu

Undele de şoc ale crizei din Ucraina ajung şi pe pieţele din regiune, inclusiv pe cea românească, fapt ce amplifică sentimentul negativ de instabilitate deja existent, determină o depreciere peste medie a valutelor şi pune presiune pe dobânzi. Cursul de schimb publicat joi de Banca Naţională a României a crescut cu 3,23 bani, la 4,5239 lei/euro, şi a atins nivelul maxim al ultimelor trei săptămâni. Dealerii pun deprecierea monedei naţionale pe seama accentuării crizei din coaliţia de guvernare, dar şi a escaladării violenţelor de la Kiev.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal, se aşteaptă ca efectele să fie limitate. „Fără îndoială că există o anumită instabilitate în regiune pe pieţele financiare ca urmare a ceea ce se întâmplă în Ucraina. Normal ar fi ca efectele pe piaţa românească să fie limitate. Nu cred că va exista o creştere a costurilor împrumuturilor din această cauză“, a explicat Dumitru. (Adina Vlad)

Sportivii ucraineni pleacă de la Soci

Criza din Ucraina are efecte şi la Soci (Rusia), unde se desfăşoară Jocurile Olimpice de iarnă. Mai mulţi sportivi ucraineni s-au retras din competiţie din cauza violenţelor din ţară. Comitetul Olimpic Ucrainean a anunţat că aproape jumătate dintre cei 45 de sportivi trimişi de Ucraina la Soci se vor întoarce acasă. Bogdana Maţoţka, care concurează la schi alpin, a decis să se retragă din competiţie împreună cu tatăl ei, care îi este totodată şi antrenor. Alţi membri ai lotului au urmat-o pe schioare, considerând că nu mai pot evolua la potenţial maxim. Zilele trecute, sportivii ucraineni intenţionau să evolueze cu banderole negre la mână, în onoarea celor decedaţi la Kiev, însă Comitetul Olimpic Internaţional a interzis acest lucru pe motiv că manifestările care au legătură cu politica nu sunt permise. 

 Mai multe despre Revoluţia din Ucraina

Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP        

Imagini din aceeasi galerie
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP        
  • Un preot face apel la demonstranții care au blocat un autobuz cu polițiști, să îi lase să pelce în siguranță FOTO Mediafax/AFP 
  • Protestatari antiguvernamentali dorm în sediul Primăriei din Kiev FOTO Reuters 
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP        
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP        
  • Protestatarii în Piața Independenței din Kiev FOTO Mediafax/AFP    
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP       
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP    
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP     
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP       
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP    
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței, punând cauciuciri în flăcări FOTO Mediafax/AFP     
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței, punând cauciuciri în flăcări FOTO Mediafax/AFP        
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP       
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței, punând cauciuciri în flăcări FOTO Mediafax/AFP        
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței FOTO Mediafax/AFP 
  • Protestatarii lucrează la întărirea baricadei din Piața Independenței, punând cauciuciri în flăcări FOTO Mediafax/AFP        
  • Protestatari antiguvernamentali se ascund în spatele unei baricade FOTO Mediafax/AFP 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările