CNN: Cinci ipoteze pentru rezolvarea crizei din Ucraina

Guvernul interimar al Ucrainei pierde şansele de a recâştiga controlul asupra regiunilor estice şi de a păstra integritatea teritorială a ţării, răspunsul executivului fiind ezitant şi dezorganizat. Proruşii acuză la rândul lor guvernul că este ilegitim, iar Acordul de la Geneva, încheiat săptămâna trecută, a rămas doar pe hârtie. Până la alegerile de pe 25 mai, situaţia din Ucraina ar putea evolua conform unuia din cinci scenarii.

Restabilirea păcii

Acordul de la Geneva, încheiat cu semnăturile Ucrainei, Rusiei, Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Europene, a oferit o „rază de speranţă”, potrivit liderului de la Casa Albă, Barack Obama, citat de CNN. Optimismul lui a fost temperat de intervenţia secretarului de Stat, John Kerry: „Niciunul dintre noi nu a plecat de aici (Geneva) cu impresia că munca a fost încheiată, pentru că deocamdată sunt doar cuvinte pe hârtie”.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a primit sarcina de a negocia cu separatiştii din estul Ucrainei pentru a elibera clădirile guvernamentale. Însă repulsia grupărilor proruse atât faţă de SUA, cât şi faţă de UE face ca misiunea OSCE să fie aproape imposibilă. În fapt, 13 observatori militari - opt străini şi cinci ucraineni - sunt reţinuţi de vineri de către militanţi proruşi. Rebelii nu consideră că fac nimic ilegal, ci, dimpotrivă, acuză la rândul lor guvernul că a venit la putere în urma unei lovituri de stat şi că actualii guvernanţi ocupă în mod ilegal clădirile administrative şi centrale.

Premierul Arseni Iaţeniuk a promis recent că va permite descentralizarea regiunilor, acordând un control mai mare asupra finanţelor lor, însă Rusia vrea mai mult de atât. Unul dintre statele cele mai centralizate din lume vrea ca ţara vecină, Ucraina, să devină puternic descentralizată prin alegeri regionale directe atât pentru legislativ, cât şi pentru executiv, şi promisiunea că ţara nu va adera la NATO.

În ciuda declaraţiilor ferme şi a campaniilor separatiştilor, sondajele de opinie demonstrează o realitate cu totul opusă. Două treimi din intervievaţii unui studiu condus de Institutul pentru Studii Sociale şi Analize Politice din Doneţk, realizat în martie, nu sunt în favoarea unificării cu Rusia.

Guvernul ucrainean recâştigă controlul asupra vestului

Potrivit evenimentelor recente, acest scenariu pare, de asemenea, puţin probabil. Miliţiile proruse deţin controlul clădirilor administrative de la Slaviansk, în nordul ţării, până la Mariupol, în sud. Aceiaşi „oameni în verde”, aşa cum i-au numit localnicii potrivit echipamentului specific, dau ordine şi în Doneţk şi în Luhansk, iar poliţia a acceptat tacit autoritatea lor, notează CNN.

Încercările armatei ucrainene de a elibera clădirile administrative din estul ţării s-au dovedit a fi un eşec răsunător. Nenumărate convoaie de tancuri şi vehicule militare au fost blocate de civili la intrarea în oraşele ocupate de proruşi, iar luptătorii neidentificaţi şi mult mai bine înarmaţi le-au confiscat şi echipamentele militare.

Izbucnirea unui război civil

Preşedintele rus Vladimir Putin a spus recent că în Ucraina ar putea izbucni un război civil în orice moment, însă nu există o astfel de atmosferă pe străzile Ucrainei, nici măcar în estul tumultuos al ţării.  

Nu au existat proteste masive şi băi de sânge, traficul se desfăşoară în mod normal, copiii ies în parcuri şi se joacă; pare că nimeni nu vrea să se implice în acest conflict între puterea centrală de la Kiev şi miliţiile proruse. Majoritatea oamenilor îşi continuă cursul normal al vieţii, însă economia ţării se înrăutăţeşte pe măsură ce criza ucraineană se prelungeşte. Având în vedere că grivna a înregistrat o cădere de 30% în raport cu dolarul, de la începutul anului, ultimul lucru pe care îl doresc ucrainenii este şi mai multă violenţă, subliniază CNN.

Invazia trupelor ruse

Moscova a spus în repetate rânduri că nu intenţionează să invadeze sau să anexeze estul Ucrainei, în ciuda faptului că la graniţa celor două ţări sunt mobilizaţi 40.000 de trupe ruse. Însă o astfel de escaladare a situaţiei ar provoca Rusiei mult mai multe probleme în relaţia cu Occidentul, fiind posibile sancţiuni mai aspre.

Declanşarea unui război convenţional într-o zonă ocupată ar fi o decizie periculoasă şi costisitoare, mai ales într-o perioadă în care Rusia se confruntă cu probleme economice.

Însă în cazul în care Kievul va încerca să recapete controlul regiunilor estice prin forţă, provocând victime, calculele Moscovei s-ar putea schimba, iar trupele de la graniţă ar putea pătrunde numaidecât pe teritoriul ucrainean. Putin a promis că va apăra drepturile „compatrioţilor” ruşi din Ucraina, subliniind totodată că beneficiază de permisiunea camerei superioare a parlamentului rus de a folosi forţele armate pentru a-i proteja pe rusofonii din ţara vecină.

Menţinerea situaţiei actuale

Acesta pare a fi cel mai plauzibil scenariu pentru mulţi observatori, un joc de aşteptare şi de provocare între separatiştii din est şi puterea de la Kiev. Guvernul actual, tânăr şi neexperimentat, a dovedit că este incapabil de a  face faţă grupărilor proruse. Însă aceşti rebeli nu au forţa necesară pentru a depăşi pragul protestelor şi al ocupărilor abuzive pentru a lua decizii politice cu impact.

A fost observată o coordonare eficientă între miliţiile proruse din mai multe oraşe ucrainene,  iar grupările cu doar câţiva membri au dovedit că pot ocupa clădirile administrative fără prea mult efort, instituţiile fiind slab păzite. Cu toate acestea, trupele trupele anti-Kiev nu par capabile să guverneze.

Mulţi dintre luptători sunt doar nişte tineri adulţi, unii aflaţi încă în ultima perioadă a adolescenţei, iar dintre ei nu a apărut niciun lider care să-i reprezinte şi care să îi poată reprezenta în cadrul negocierilor.

Slovacia va livra gaze Ucrainei printr-un gazoduct de rezervă. Ţinta este reducerea dependenţei de gazul rusesc, după ce Gazprom l-a scumpit cu 80%

Slovacia şi Ucraina au ajuns la un acord asupra livrărilor de gaze dinspre Europa de Vest către Ucraina, care ar urma să contribuie la reducerea dependenţei Kievului faţă de Moscova, a anunţat sâmbătă, Tomas Malatinsky, ministrul slovac al Economiei, citat de AFP.

VIDEO Slaviansk: trei ofiţeri ucraineni, „arestaţi“ de miliţia prorusă

Trei ofiţeri ucraineni au fost sechestraţi de către rebeli, a anunţat duminică liderul separatiştilor proruşi de la Slaviansk, în estul Ucrainei, transmite AFP.

OSCE trimite o echipă la Slaviansk, pentru a elibera observatorii reţinuţi de proruşi, consideraţi de rebeli „prizonieri de război“

OSCE a anunţat duminică faptul că trimite o echipă de negociatori la Slaviansk, în estul Ucrainei, pentru a încerca să obţină eliberarea celor opt observatori militari reţinuţi de către militanţi proruşi, relatează AFP. Cei opt observatori occidentali din cadrul OSCE, reţinuţi au fost prezentaţi duminică presei, la Slaviansk, un bastion separatist în estul Ucrainei.

VIDEO Ora 9 a României: O planetă fragilă - noile ameninţări de securitate

Fostul ministru de Externe al României, Sergiu Celac, a declarat, duminică, la „Ora 9 a României“, că înţelegerea de la Geneva îndeamnă să se continue jocul de semnale. De asemenea, Celac a precizat că în situaţia în care România ar avea o frontieră comună cu Rusia, poziţia geostrategică a ţării noastre s-ar modifica radical.

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk: Rusia „vrea să declanşeze cel de-Al Treilea Război Mondial”

Rusia a avertizat Kievul că va fi judecat pentru baia de sânge din estul Ucrainei, rezultată în urma confruntărilor între forţele guvernamentlae şi separatiştii înarmaţi, soldate cu victime, însă premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a ripostat şi a acuzat Rusia că urmăreşte să declanşeze Al Treilea Război Mondial.

Kievul cere ucrainenilor să doneze bani, lenjerie şi săpun pentru echiparea armatei

Ministerul de Interne din Ucraina, puternic afectat de lipsa banilor, a cerut cetăţenilor să facă donaţii pentru a echipa forţele speciale ucrainene nou-formate; printre lipsurile armatei se numără vestele antiglonţ, căşti de protecţie, dar şi lenjerie şi săpun. Sponsorii cu cele mai mari contribuţii vor primi locuri într-o comisie publică de control a fluxul de bani al armatei.

Teroriştii din miezul crizei ucrainene: dacă există, unde sunt şi cum pot fi combătuţi?

Am vaga senzaţie că nu sunt singurul pe care calificativul de „terorist” atribuit de guvernul de la Kiev separatiştilor ruşi şi rusofoni din estul Ucrainei l-a pus pe gânduri. Desigur, rar găseşti revoluţie, insurecţie sau război civil să nu îşi aibă misterioşii săi asasini, aventurieri cu porniri criminale, exaltaţi sângeroşi, nebuni şi ciudaţi.