Cum a scăpat Norvegia de „blestemul petrolului“

Cum a scăpat Norvegia de „blestemul petrolului“

Bergen este centrul industriei de petrol şi gaze al Norvegiei FOTO cruiseeurope.com

Înconjurat de munţi şi cocoţat pe o coastă de fiorduri, Bergen, cel de-al doilea oraş ca mărime al Norvegiei, oferă imagini demne de vederi. Fiind un centru în plin avânt al industriei de petrol şi gaze a Norvegiei, Bergen este şi un oraş foarte bogat.  Şi totuşi, bogăţia nu se manifestă cu ostentaţie: nu există supermaşini pe străzi, firme de poşete de marcă sau cozi în faţa cluburilor de fiţe.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
În timp ce alte ţări au dat de petrol şi apoi au profitat la maxim de banii obţinuţi, Norvegia continuă să investească banii din petrol şi gaze într-un fond suveran special. Acest fond, care valorează aproximativ 800 de miliarde de dolari (605,8 miliarde de euro), deţine 1% din acţiunile petroliere ale lumii şi este îndeajuns de mare încât să poată transforma fiecare cetăţean norvegian într-un milionar în moneda naţională, coroana. Pe scurt, este un fond imens, notează BBC.
 
Majoritatea Norvegiei este foarte mulţumită de situaţie: potrivit unui studiu din 2012, condus de Universitatea Columbia din New York, SUA, Norvegia este una dintre cele mai fericite ţări ale lumii.
 
A trebuit să investim mulţi bani înainte de a putea cheltui ceva. În alte ţări, petrolul este mult mai uşor de extras, aşa că au acces la bani imediat. Noi am ştiut de la început că este un plan pe termen lung“, explică profesorul Alexander Cappelen, de la Şcoala de Economie norvegiană, cum au evitat norvegienii capcanele banilor rapizi.
 
Cum este să ai încredere în guvern
 
Aşadar, nu se aruncă banii pe fereastră în Norvegia. Doar 4% din surplusul fondului special sunt cheltuiţi sau investiţi în proiecte publice. „De fapt, cheltuim mai puţin de 4%. Acum doar economisim“, spune profesorul Cappelen.
 
Cappelen explică şi că există câteva motive pentru care Norvegia este o naţiune bucuroasă să-şi pună la păstrare averile şi să înlăture tentaţiile unei vieţi în lux. „Pentru ca acest sistem să funcţioneze, trebuie să ai un nivel foarte mare de încredere. Încredere că banii nu vor fi aruncaţi pe fereastră, că nu vor fi cheltuiţi într-un mod care ţie nu-ţi place. Ca rezultat al democraţiei sociale şi a politicilor de egalitate, societatea noastră este una omogenă şi are o încredere enormă în conducere. Avem încredere în guvern. Avem încredere că banii noştri din impozite vor fi cheltuiţi cu înţelepciune. Când începi să ai încredere că ceilalţi îşi fac treaba, eşti şi tu bucuros să îţi aduci contribuţia“, este de părere Alexander Cappelen.
 
Aşadar, Norvegia este bogată pentru că norvegienii au o încredere foarte mare, sau cetăţenii ei sunt încrezători tocmai pentru că sunt bogaţi?, se întreabă BBC. Profesorul Cappelen crede că ambele explicaţii sunt valabile: „Nivelurile mari de încredere fac creşterea economică mai uşoară.“
 
Economia Norvegiei se află într-o situaţie foarte fericită, în următorii câţiva ani, va avea loc o schimbare, este de părere şi ministrul norvegian al Finanţelor, Siv Jensen. „În ultimii ani, am avut o creştere mai înceată în ceea ce priveşte productivitatea. Trebuie să gândim o impozitare competitivă şi să reducem birocraţia pentru a atrage investiţii. Dar este adevărat că avem costuri mai mari decât orice altă ţară comparabilă cu noi“, spune Siv Jensen.
 
„Noi respectăm munca“
 
Costurile de care vorbeşte ministrul Finanţelor pot fi chiar şocante pentru un turist. Într-o cafenea din care priveşti piaţa de peşte din Bergen, un capuccino costă aproape 10 dolari (7,5 euro). Însă costurile sunt comparabile cu salariile. „Poate că sună surprinzător, dar pentru noi nu este atât de scump. Noi avem case de vară şi de iarnă şi ne permitem viaţa de aici. E confortabil“, spune Tone Hartvedt de la Regiunea Economică Bergen.
 
Însă pentru vizitatorii Norvegiei o scurtă sesiune de cumpărături la supermarketul local poate ajunge la 50 de dolari (38 de euro), şi suma asta se cheltuie cumpărând doar cele mai ieftine paste, cea mai ieftină pâine şi cel mai ieftin bulion. 
 
Dar... „Ne plătim muncitorii cu un salariu care să le confere o calitate bună a vieţii. Acesta nu este cazul în locuri precum Londra. Aici noi respectăm munca grea, dar nu suntem de părere că cel mai bine plătit angajat dintr-o companie trebuie să câştige mult mai mult decât cel mai prost plătit. Asta nu înseamnă că anumiţi angajaţi foarte talentaţi vor pleca spre alte ţări unde vor fi mai bine plătiţi“, explică Tone Hartvedt.
 
Plus că norvegienii nu se consideră bogaţi. „Nu ne gândim la aşa ceva, totul este pentru viitor“, adaugă  Hartvedt.
 
Provocări economice
 
Poate faptul că Norvegia realizează că nimic nu durează o veşnicie explică Volvo-urile de mâna a doua care circulă pe străzile din Bergen, în loc de Porsche-urile sau Bentley-urile pe care le regăsim în părţile bogate ale Londrei. Prudenţa şi pragmatismul înaintea luxului afişat cu dezinvoltură pare să fie atitudinea potrivită.
 
Deşi există îngrijorări cu privire la ce se va alege din Bergen (şi din Norvegia) atunci când petrolul se va termina, norvegienii rămân încrezători în şansele lor. „Suntem în Norvegia, nu ne îngrijorăm de asemenea chestii“, răspund studenţii Şcolii de Economie uşor jenaţi atunci când reporterul BBC îi întreabă dacă sunt îngrijoraţi de obţinerea unei slujbe la terminarea facultăţii.
 
„Vom munci din greu şi vom obţine slujbe.“
 

Citeşte şi:
 
 
Grupul petrolier Statoil din Norvegia s-a aliat cu gigantul Rosneft pentru explorarea Mării Barents, în vreme ce Germania va aproba vânzarea activelor de petrol şi gaze ale RWE către o serie de investitori conduşi de oligarhul Mikhail Fridman, în pofida tensiunilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană  (UE) cauzate de  conflictul din estul Ucrainei.
 
 
O delegaţie din care vor face parte prefectul de Buzău, Maria Buleandră, şi consilierul Călin Iosif va pleca la Oslo, în luna septembrie. Deplasarea este finanţată din fonduri norvegiene, în cadrul unui program de asistenţă financiară de care beneficiază insituţia.
 
 
O să încep cu o amintire. În 1999, preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare Europeană (OSCE) era ministrul de Externe al Norvegiei, dl. Knut Vollebaek. Un om cordial şi bine educat, cu care am avut plăcerea să mă întîlnesc de mai multe ori.
 
 
Norvegia este recunoscută pentru democraţie, civilizaţie, peisajele deosebit de frumoase din fiorduri şi o calitate a vieţii ridicată, ţinând cont că se află în top 10 la nivel mondial în privinţa PIB per capita. De aceea, nici nu este surprinzător că vorbim despre o societate mult mai civilizată decât cea românească, însă multe dintre aspectele evidenţiate în acest articol sunt lucruri simple, care pot îmbunatăţi calitatea vieţii şi în România.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: