Angela Merkel, la ultimul summit NATO: Provocările cu care ne confruntăm sunt Rusia şi China

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Reuniunea nord-atlantică de la Bruxelles va fi ultima pentru cancelarul german Angela Merkel, care nu va mai candida pentru un al cincilea mandat la alegerile generale din septembrie.
Reuniunea nord-atlantică de la Bruxelles va fi ultima pentru cancelarul german Angela Merkel, care nu va mai candida pentru un al cincilea mandat la alegerile generale din septembrie.

Liderii ţărilor NATO vor discuta la summitul de la Bruxelles subiecte precum provocările reprezentate de Rusia şi China, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel, subliniind necesitatea de a răspunde campaniilor de dezinformare ale Moscovei, transmite Reuters.

La sosirea la summit, Merkel a spus că liderii vor discuta de asemenea despre modalităţile prin care ar putea lucra cu Georgia şi Ucraina, două ţări care caută legături mai strânse cu NATO ca un bastion împotriva ameninţării venite din partea vecinei lor Rusia.

“Problemele de pe agenda de astăzi ne preocupă pe toţi. În primul rând provocarea cu care ne confruntăm: Rusia, dar şi regiunea indo-pacifică cu China în măsură din ce în ce mai mare”, a spus ea.

“Provocările hibride devin din ce în ce mai importante: atacurile cibernetice şi în special în legătură cu Rusia, campaniile de dezinformare”, a adăugat Merkel. 

Summitul din capitala Belgiei, primul de la izbucnirea pandemiei, are o încărcătură specială pentru aliaţi. Asemenea summitului G7 care s-a desfăşurat în Marea Britanie, reuniunea nord-atlantică de la Bruxelles va fi ultima pentru cancelarul german Angela Merkel, care nu va mai candida pentru un al cincilea mandat la alegerile generale din septembrie. Din 2005 şi până în 2021, Merkel a participat la 11 summit-uri NATO, co-găzduind în 2009, la Strasbourg – Kehl, alături de preşedintele Franţei summitul aniversar al Alianţei Nord-Atlantice, pentru a marca 60 de ani de la înfiinţarea NATO.

Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că alianţa occidentală trebuie să răspundă ascensiunii economice, politice şi militare a Chinei şi că o declaraţie finală a summitului NATO va cimenta o nouă strategie în privinţa Beijingului.

"China se apropie de noi. Îi vedem în spaţiul informatic, vedem China în Africa, dar vedem de asemenea China investind masiv în propria noastră infrastructură sensibilă", a transmis reporterilor domnul Stoltenberg de la sediul NATO, înaintea sosirii liderilor la summit.

"Ştim că China nu împărtăşeşte valorile noastre... trebuie să răspundem împreună ca o alianţă", a subliniat domnia sa, adăugând că China nu este un duşman sau un adversar.

Rusia, subiect fierbinte la suumit-ul NATO, înainte de întâlnirea Biden-Putin

Una din temele importante a fost Rusia pentru că mâine Joe Biden îl va întâlni pe Vladimir Putin la Geneva, aceasta fiind prima lor întâlnire după un deceniu, în 2011, de când Biden era vicepreşedintele lui Barack Obama. Summitul de la Geneva dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi cel american Joe Biden din 16 iunie nu va fi o întâlnire prietenoasă. Rusia a inclus recent SUA pe lista oficială a „statelor neprietenoase”, iar niciuna dintre naţiuni nu are în prezent un ambasador în cealaltă ţară, arată o analiză BBC. 

Mai mult, înalţi oficiali ruşi se află sub sancţiuni americane pentru mai multe chestiuni divergente, de la anexarea Crimeei Ucrainei la presupusul amestec în în alegerile din SUA, iar doi foşti puşcaşi marini americani sunt în închisorile ruseşti, unul dintre ei condamnat la 16 ani de detenţie pentru spionaj. În plus, în martie, Joe Biden a fost de acord, în timpul unui interviu, că Vladimir Putin este „un ucigaş”. 

Şi totuşi, cei doi sunt pregătiţi să se întâlnească în calitate de preşedinţi pentru prima dată, iar unele voci din Rusia consideră că acest lucru este o realizare în sine.

„Summitul este important din punct de vedere al simbolismului, deoarece plasează Rusia în aceeaşi ligă cu SUA, iar pentru Putin simbolismul nu este lipsit de importanţă”, spune Andrei Kortunov, directorul grupului de reflecţie RIAC de la Moscova.

Întâlnirea are loc la începutul mandatului lui Biden, în timpul primei sale vizite în străinătate şi la cererea sa - toate puncte bonus pentru Kremlin. Este, de asemenea, un summit complet şi nu o scurtă întâlnire anexată la un alt eveniment.

Şi, în ciuda unei agende aglomerate, inclusiv summit-ul NATO de la Bruxelles, există un interes deosebit pentru punctul final a vizitei europene a lui Joe Biden, întâlnirea faţă în faţă de la Geneva cu Vladimir Putin.

„Putin vrea cu siguranţă să fie egal cu preşedintele SUA. Vrea să fie respectat în conformitate cu condiţiile lui”, spune analista politică Lilia Şevţova.

Alegerea oraşului Geneva pentru summit aminteşte de Războiul Rece. Acolo a avut, în 1985, primul summit dintre Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov. Dar există puţine perspective ca evenimentul din această săptămână să ducă la aceeaşi dezgheţare politică.

Casa Albă spune că scopul său este o relaţie „stabilă” şi „previzibilă” cu Rusia. Dar Vladimir Putin îşi ţine secrete intenţiile încă de când „omuleţii verzi”, oameni cu uniforme militare fără însemne, au intrat în Crimeea în 2014 şi au anexat pensinsula.

Acela a fost începutul deteriorării relaţiilor dintre Rusia şi SUA.

„Un obiectiv fezabil ar fi să testăm unde se află „liniile roşii” de fiecare parte şi să înţelegem că dialogul este drumul pentru ieşirea din prăpastie”, a spus Lilia Şevţova.

„Dacă nu au această discuţie, atunci Rusia va deveni şi mai imprevizibilă”, a adăugat ea.

Vladimir Putin a declarat în weekend pentru televiziunea rusă de stat că există chestiuni în care cele două state pot colabora, începând cu noi discuţii privind controlul armelor nucleare, conflicte regionale, inclusiv Siria şi Libia, şi schimbările climatice.

„Dacă putem crea mecanisme pentru a lucra la aceste probleme, atunci cred că putem spune că summitul nu a fost în zadar”, a spus Putin.

Dar sunt voci în Rusia care sugerează că poate fi posibil şi un armistiţiu în „războaiele diplomatice”: SUA au expulzat zeci de diplomaţi ruşi şi au închis două clădiri în ultimii ani; acum misiunilor diplomatice ale SUA din Rusia li se va interzice angajarea localnicilor, ceea ce înseamnă reduceri dramatice de servicii, inclusiv acordarea de vize.

Moscova ar putea permite ambasadorului său să se întoarcă la Washington ca o primă mutare.

Totuşi, în ultimul timp, preşedintele Rusiei s-a străduit să transmită o imagine a „Occidentului ostil”.

La Forumul Economic din această lună de la Sankt Petersburg, el a susţinut din nou că SUA vor să „limiteze” dezvoltarea Rusiei.

Cu câteva zile înainte, el ameninţase că va „scoate dinţi” oricărui agresor străin care vrea să „muşte” Rusia, insistând că lumea trebuie să recunoască statutul şi forţa ţării sale.

„În mod clar, el crede că SUA sunt un adversar care nu doreşte bine Rusiei şi nu cred că această viziune se va schimba", spune Kortunov.

Chiar şi aşa, el susţine că Putin şi-ar putea domoli puţin discursul.

„Ca politician raţional, Putin ar dori să reducă costurile şi riscurile asociate acestei relaţii contradictorii", crede Kortunov.

Acest lucru include şi sancţiunile economice: ultima rundă a restricţionat capacitatea guvernului de a strânge fonduri, iar noi sancţiuni ar pune şi mai multă presiune asupra economiei, într-un an cheie în care au loc alegeri.

„Publicul rus nu are apetit pentru „victorii” de politică externă acum, ca înlocuitor pentru problemele sociale şi economice arzătoare de acasă. Orice ar vrea Putin, nu cred că poate câştiga nimic pe plan intern escaladând” disputa, spune analistul.

Ceea ce Vladimir Putin nu doreşte, dar nici nu poate evita, este o discuţie despre drepturile omului - inclusiv cazul lui Aleksei Navalnîi, politicianul rus de opoziţie otrăvit anul trecut şi aflat acum în închisoare.

Birourile organizaţiei lui Navalnîi au fost declarate „extremiste” de un tribunal de la Moscova, o hotărâre care ar fi putut fi amânată până după summit. În schimb, calendarul pare menit să trimită un mesaj: Vladimir Putin va continua să zdrobească disidenţa, iar acest lucru nu este treaba Americii.

„Biden îşi va spune replica despre Navalnîi şi drepturile omului; apoi Putin îşi va spune şi el poezia - că SUA sunt la fel”, crede Şevţova.

„Dar faptul că are loc această întâlnire înseamnă că, după „aperitivul” despre drepturile omului, vor trece la meniu principal. Şi asta înseamnă: să facem ceva pentru a reduce tensiunile”, adaugă ea.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite