Alegerile din Germania. Se anunţă o perioadă postelectorală agitată. SPD şi CDU doresc formarea viitoarei coaliţii de guvernare „înainte de Crăciun“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Social democraţii conduşi de Olaf Scholz au primit 25,9% din voturi,  iar blocul creştin-democrat condus de  Armin Laschet a obţinut 24,1% în scrutinul de duminică.
Social democraţii conduşi de Olaf Scholz au primit 25,9% din voturi,  iar blocul creştin-democrat condus de  Armin Laschet a obţinut 24,1% în scrutinul de duminică.

Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru a forma următorul guvern în urma alegerilor legislative: atât social-democraţii, câştigători cu un scurt avans, cât şi conservatorii revendicând postul de cancelar, comentează AFP.

Chiar de luni dimineaţă, conducerile diferitelor partide susceptibile să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.

Sociali democraţii germani au obţinut majoritatea voturilor în alegerile naţionale, care au avut loc duminică, impunându-se la limită în faţa coaliţiei de centru-dreapta a Angelei Merkel în cursa care în care va fi decis cine îi va urma în funcţia de cancelar al celei mai mari economii europene, scrie AP.

Candidatul de centru-stânga Olaf Scholz, vicecancelar demisionar şi ministru de finanţe, care şi-a ridicat partidul dintr-un declin tot mai accentuat în ultimii ani, a spus că rezultatul este „un mandat foarte clar pentru a asigura că punem laolaltă un guvern bun, pragmatic pentru Germania”.

În ciuda faptului că a obţinut cele mai slabe rezultate într-o astfel de cursă, Uniunea Creştin Democrată a spus de asemenea că va contacta partidele mai mici pentru a discuta formarea guvernului, în timp ce Merkel va rămâne interimar până ce succesorul ei va fi învestit.

La primele ore ale zilei de luni, oficialii electorali au spus că după numărătoarea efectuată în toate cele 299 de circumscripţii a arătat că social democraţii au primit 25,9% din voturi, înaintea blocului cu Merkel, care a obţinut 24,1%.

Niciun partid câştigător în alegeri naţionale din Germania nu a primit mai puţin de 31% dintre voturi până acum.

Având în vedere sistemul electoral german complicat, un rezultat final al mandatelor parlamentare câştigate încă urmează să fie anunţat.

Succesorul lui Merkel va trebui să gestioneze revenirea ţării din criza sanitară, pe care Germania a înfruntat-o relativ bine graţie unor programe ample de redresare. Principalele partide din Germania au păreri foarte diferite legat de taxe şi combaterea schimbărilor climatice. Politica externă, pe de altă parte, nu a fost un subiect foarte prezent în campania recentă.

Orice grup va forma următorul guvern german, a spus Christian Lindner, liderul liber democraţilor, este în regulă pentru că va avea majoritate cu partide de centru. „Toţi cei din Europa şi dincolo de ea care erau îngrijoraţi legat de stabilitatea Germaniei pot să vadă: Germania va fi stabilă în orice caz”, a declarat el.

Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.

Dincolo de asta, totul rămâne de făcut în ţară. Pentru că în Germania nu alegătorii sunt cei care aleg direct şeful guvernului, ci deputaţii, odată constituită o majoritate.

De această dată, majoritatea este deosebit de complicat de constituit, pentru că trebuie să reunească trei partide - fapt nemaiîntâlnit din anii 1950 - din cauza împrăştierii voturilor.

"Partida de poker începe", a constatat revista Der Spiegel. Pentru că "după vot, întrebările esenţiale rămân deschise: cine va fi cancelar? Ce coaliţie va conduce ţara în viitor?" a subliniat publicaţia germană.

Pentru social-democraţi, lucrurile sunt clare: "Este cert că mulţi cetăţeni" au votat SPD, deoarece "vor o schimbare de guvern şi, de asemenea, pentru că vor ca următorul cancelar să se numească Olaf Scholz", a spus acest bărbat de 63 de ani.

Un inconvenient: rivalul său de centru-dreapta, în ciuda unui rezultat "dezamăgitor", nu doreşte să intre în băncile opoziţiei: "Vom face tot ce putem pentru a construi un guvern condus de Uniune", CDU-CSU, a asigurat candidatul creştin-democrat.

În Germania, discuţiile pentru formarea unui nou executiv sunt responsabilitatea exclusivă a partidelor politice.

La finalul scrutinului precedent din 2017, actuala mare coaliţie a putut fi formată numai după şase luni, antrenând o paralizie politică în Germania, în special pe probleme europene.

Cu toate acestea, atât SPD, cât şi centrul-dreapta au spus că vizează o concluzie înainte de Crăciun. Vor reuşi?

"Germania va prelua preşedinţia G7 în 2022", a reamintit Armin Laschet, şi de aceea trebuie ca un nou guvern "să vină foarte repede".

În configuraţia actuală, sunt posibile mai multe soluţii pentru o majoritate din Bundestag.

Astfel, SPD s-ar putea alia cu Verzii, care s-au clasat pe locul trei la alegeri cu 14,6%, şi cu liberalii din FDP, un partid de dreapta care a câştigat 11,5%. Sau conservatorii ar putea guverna cu Verzii şi FDP.

Potrivit unui sondaj Yougov publicat în cursul nopţii de duminică spre luni, majoritatea alegătorilor sunt în favoarea primei opţiuni. Şi 43% dintre ei consideră că Olaf Scholz trebuie să devină următorul cancelar al celei mai mari economii europene.

Prin urmare, totul va depinde de bunăvoinţa celor două partide mici, calificate luni de cotidianul Bild drept "făcătoare de regi".

Liderul FDP, Christian Lindner, a estimat duminică că ar fi "de dorit" ca partidul său şi ecologiştii "să discute mai întâi între ei" înainte de a decide dacă să se alieze cu conservatorii sau social-democraţii.

Pentru cel mai vechi partid din Germania, săptămânile următoare vor avea valoare de test. De-a lungul campaniei, social-democraţii au pus capăt legendarelor lor certuri dintre stânga şi centru pentru a-şi sprijini fără greş liderul, actualul ministru de finanţe din guvernul condus de Angela Merkel.

Dar cum va reacţiona dacă noul său "erou Olaf" trebuie să pună în paranteze jumătate din programul său pentru a tempera dreapta liberală?, se întreabă cotidianul Süddeutsche Zeitung. Pentru că FDP nu va accepta niciodată o creştere a impozitului pentru cei mai bogaţi, dorită de SPD şi de Verzi.

În cele din urmă, a subliniat jurnalul, formarea unei coaliţii va fi supusă votului membrilor SPD. Or, în 2018, ei au preferat să numească la conducere o pereche de necunoscuţi din aripa stângă a partidului. 

Social-democraţii din SPD, ce au ieşit pe primul loc, şi creştin-democraţii din CDU, creditaţi cu locul al doilea, doresc formarea viitoarei coaliţii "înainte de Crăciun", transmite AFP.

"Germania deţine preşedinţia G7 în 2022", a pledat în special liderul conservatorilor, Armin Laschet.

Adversarul său, Olaf Scholz, a spus că "trebuie să facem totul pentru ca acest lucru să fie posibil înainte de Crăciun, iar ceva mai devreme ar fi, de asemenea, bine".

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite