De unde are „Kim Jong-bum” bani pentru a-şi finanţa ambiţiile nucleare
0
Notorie pentru opacitate, Coreea de Nord nu furnizează niciun fel de statistici comerciale, însă se ştie că economia are probleme majore şi că a funcţionat o bună perioadă doar graţie ajutoarelor internaţionale. Acum, pe lângă lipsa sprijinului extern, Coreea de Nord se confruntă şi cu embargouri şi sancţiuni comerciale. De unde vin însă banii care finanţează ambiţiile nucleare ale „conducătorului suprem” poreclit de presă „Kim Jong-Bum”?
Economia naţională nord-coreeană nu o duce deloc bine. Este una dintre cele mai „centralizate şi mai puţin deschise” din lume şi are „probleme economice cronice”, potrivit anuarului CIA World Factbook.
„Capitalul industrial este aproape de punctul în care nu se mai poate face nimic pentru a-l recupera ca urmare a lipsei acute de investiţii, fenomen de durată. Totodată, lipsa materiilor prime şi lipsa de activităţi de întreţinere au afectat sectorul. Cheltuielile militare la scară largă deraiază resursele necesare pentru investiţii şi consum civil”, se arată în documentul actualizat anual de agenţia americanină de informaţii.
Astfel, potrivit estimărilor ONU, PIB pe cap de locuitor a fost, în 2011, de 506 dolari. Pentru acelaţi an, economiştii organizaţiei estimează o contracţie economică de 0,1%.
Principalele industrii amintite în CIA World Factbook pentru Coreea de Nord sunt cea a echipamentului militar, cea a construcţiilor de maşini şi aparatură, energie electrică, chimicale, minerit, metalurgie, textile, procesare alimentară şi turism.
Principalele produse exportate din Coreea de Nord sunt resurse minerale, produse de metalurgie, manufacturi - printre care şi armament, textile - produse agricole.
De cealaltă parte, principalele produse importate de nord-coreeni sunt cele petroliere, cărbune, maşinării şi echipament, textile şi cereale.
Potrivit Ministerului Unificării din Coreea de Sud, comerţul bilateral dintre cele două state s-a ridicat, în 2011, la aproximativ 1,7 miliarde de dolari. În aceeaşi perioadă, ajutoarele guvernamentale directe şi cele acordate de diverse organizaţii private au totalizat 14,4 milioane de dolari, potrivit aceluiaşi minister.
Coreea de Nord îşi distruge singură economia
Legăturile cu Sudul ar fi însă „perfuzia” care împiedică falimentul naţional al Coreii de Nord. Cea mai mare parte a veniturilor în valută ale Phenianului vin din investiţiile făcute de Coreea de Sud, iar o altă parte importantă din venituri este generată de comerţul cu China.
În ceea ce priveşte comerţul cu statul chinez, cea mai mare parte a schimburilor bilaterale au fost de arme şi echipament militar, potrivit lui Jang Jin-sung, redactorul-şe al portalului de ştiri New Focus International, care a fugit în Sud în 2004.
Însă, în ciuda dependenţei faţă de Sud, Phenianul pare hotărât să taie orice legătură economică. Luni, Coreea de Nord a anunţat că va retrage cei 53.000 de salariaţi nord-coreeni ce muncesc în complexul industrial intercoreean Kaesong, situat pe teritoriul său, şi că îl închide temporar.
Parcul Industrial, care nu a mai fost niciodată închis, adăposteşte fabrici pentru 123 de companii şi reprezintă epicentrul relaţiilor economice dintre cele două Corei şi care genera venituri anuale de două miliarde de dolari.
Atunci când a fost inaugurat, în anul 2000, acest parc industrial a fost prezentat şi promovat în Occident drept încă un efort pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre cele două Corei. De atunci, el nu şi-a întrerupt niciodată funcţionarea, în primul rând datorită celor două miliarde de dolari pe care le aduce anual economiei fragile a Coreii de Nord.
De aceea, decizia Phenianului de a bloca acum activitatea industrială este văzută drept un semn important în ceea ce priveşte escaladarea tensiunilor din Peninsula Coreeană.
Parcul Industrial Kaesong adăposteşte fabrici pentru 123 de companii, iar acolo lucrează peste 50.000 de oameni. Mai bine de 800 de nord-coreeni şi-au petrecut noaptea în parcul industrial, aflat în nordul celei mai înarmate graniţe din lume. Ministerul pentru Unificare al Coreii de Sud a cerut deschiderea imediată a parcului.
Acest parcul industrial reprezintă epicentrul relaţiilor economice dintre cele două Corei. În ciuda retoricii agresive la adresa Sudului, Phenianul depinde în mare măsură de economia acestuia.
Acordurile economice caritabile şi livrările de alimente şi echipamente pentru agricultură, parte a „Politicii Razei de Soare”, au fost sistate de preşedintele sud-coreean Lee Myung-bak. Însă una dintre aceste verigi rămăsese activă, iar Phenianul avea numai de câştigat de pe urma parcului.
Spre exemplu, Hyundai şi celelalte companii sud-coreene care au puncte de lucru în acest parc nu-şi plătesc direct angajaţii nord-coreeni, ci livrează banii guvernului. Phenianul, după ce opreşte o parte uriaşă din bani, achită salariile angajaţilor.
Potrivit unui studiu realizat de CSR, aproximativ 45% din sumele livrate de companiile sud-coreene rămân la regimul lui Kim Jong-un.
Taxa de loialitate
Toate firmele nord-coreene care desfăşoară afaceri cu statul chinez trebuie să livreze mai bine de jumătate din profiturile pe care le obţin către stat. Practic, banii sunt încasaţi de braţul financiar al guvernului, cunoscut drept „Biroul 38”, iar banii sunt consideraţi ca fiind oferiţi voluntar, din „loialitate”, povesteşte Jang pentru CNN.
Biroul 38 este cel care furnizează banii pentru partid. În timpul vieţii lui Kim Jong-Il, biroul a fost considerat fondul personal al liderului. Rezervele Biroului 38 ar fi denominate doar în monede străine.
Cine face comerţ cu Phenianul?
Principalul partener comercial al Coreii de Nord este China, unde au ajuns în 2011 peste 67% din exporturile nord-coreenilor. De cealaltă parte, 61,6% din bunurile importate de Coreea de Nord în acelaşi an erau „made in China”.
„Există produse chinezeşti peste tot prin ţară. China ăi furnizează ţiţei, produse alimentare şi toate celelalte, de la autobuze la capace pentru vasele de toaletă”, explică Jim Hoare, partener-senior la Facultatea pentru Studii Orientale şi Africane din cadrul Universităţii din Londra. Hoare a înlesnit deschiderea primei ambasade britanice în Coreea de Nord, în 2001.
India se numără printre statele care cumpără produse nord-coreene, cu o pondere de 3,6% din exporturile acestora, iar Uniunea Europeană a furnizat 4% din importurile Phenianului.
Ce interese are China pentru a ajuta Coreea de Nord
Săptămâna trecută, Beijingul şi-a onorat alianţa cu statul nord-coreean şi a mobilizat trupe în apropierea coastelor Nordului, în replică la mişcările de nave din partea americanilor.
Însă, pentru prima dată, Beijingul a avertizat Phenianul că „niciunei ţări nu ar trebui să i se permită să disturbe pacea mondială, ă arunce în haos o regiune şi, cu atât mai puţin, întreaga lume, din egoism”.
Chiar şi aşa,Beijingul nu va susţine vreodată o acţiune a Statelor Unite şi că, mai mult ca sigur, va prefera „răul pe care îl cunoaşte deja”, spun analiştii. Astfel, China va susţine în continuare dinastia Kim, însă va încerca să-i modereze cât de cât retorica. China preferă graniţa cu Coreea de Nord decât una cu alinţa SUA-Coreea de Sud.
Ce nivel de trai au nord-coreenii de rând
Aproximativ un sfert din populaţia Coreei de Nord, adică aproximativ şase milioane de oameni, este afectată de foamete. Dintre aceştia, aproape un milion sunt copii cu vârste mai mici de cinci ani, potrivit datelor UNICEF pentru anul 2011.
Raţionalizarea şi lipsa siguranţei alimentare fac Coreea de Nord vulnerabilă în faţa unei crize alimentare, care poate izbucni din cauza „izolării politice şi economice şi a schimbărilor climatice”, se arată într-un raport UNICEF. Unu din trei copii nord-coreeni suferă de malnutriţie cronică, potrivit organizaţiei World Food Programme.
Economia neagră, „economia oamenilor”
Atunci când vorbesc despre contrabanda de orice fel, cu orice fel de produse, din Coreea de Nord, analiştii folosesc sintagma „economia oamenilor”. Pentru a face faţă raţionalizării şi restricţiilor impuse de regim, nord-coreenii au început încă din 1990 să „se descurce”, aducând şi vânzând produse din Sud.
Jang împarte economia nord-coreeană în trei sectoare principale: economia militară, „economia oamenilor” şi economia menită să finanţeze stilul de viaţă cu care conducerea de la Phenian s-a obişnuit.
Câştigă Phenianul bani din comerţul cu arme?
În rezoluţia adoptată în martie 2013 împotriva Coreei de Nord ca urmare a desfăşurării celui de-al treilea test nuclear, Consiliul de Securitate al ONU a numit Corporaţia pentru Comerţ şi Dezvoltare Minieră a Coreei de Nord „principalul dealer de arme şi principalul exportator de produse şi echipamente legate de rachete balistice şi arme convenţionale”.
La începutul lunii aprilie, Coreea de Nord a fost unul dintre cele trei state - alături de Iran şi Siria - care au votat împotriva primului tratat internaţional propus de ONU pentru reglementarea comerţului internaţional de armament.
Suspiciuni de trafic de heroină şi amfetamină
Mai mulţi cetăţeni precum şi oficiali guvernamentali nord-coreeni au fost legaţi de-a lungul timpului de traficul de droguri, potrivit CIA World Factbook. În ultimii ani, Coreea de Nord a fost legată de transporturi mari de heroină şi amfetamină.
De asemenea, în Coreea de Nord ar exista o „tentativă” de industrie de falsificare a banilor. La un moment dat, Biroul 38 a insistat ca toate taxele de loialitate să fie achitate doar în bancnote de 50 de dolari şi a refuzat să mai accepte bancnotele de 100 de dolari. Decizia a venit la câteva zile după ce un transport de bani falşi ar fi ajuns înapoi în ţară pentru că bancnotele erau de o calitate atât de proastă încât nu au putut fi plasate în străiătate.
Tot calitatea proastă a fost motivul pentru care mulţi nord-coreeni au acum probleme cu dependenţa de droguri. Un important transport de droguri recreaţionale, precum metamfetamină şi opiu, a fost refuzat în străinătate.
Citeşte toate articolele despre COREEA DE NORD
Un influent om politic din Coreea de Sud doreşte armament nuclear pentru ţara sa: „Împotriva armelor nucleare, numai armele nucleare pot garanta pacea“
Unul dintre cei mai influenţi oameni politici din Coreea de Sud a declarat marţi că ţara sa ar trebui să îşi dezvolte propria apărare nucleară pentru a descuraja Coreea de Nord
Coreea de Nord pune la încercare răbdarea lui Obama. De ce refuză liderul SUA să răspundă provocărilor
Actul de sfidare al liderului de la Phenian pune la încercare răbdarea lui Barack Obama care a ales să acţioneze, în cazul unui atac, într-un mod mai dur decât în trecut, dar prin care să evite declanşarea unui război.
Cum s-au pregătit vecinii Coreei de Nord de ziua Z
Coreea de Nord ar fi finalizat pregătirile pentru lansarea unei rachete balistice, care ar putea fi efectuată, astăzi, relatează agenţia de presă Yonhap, citând o sursă din serviciile de informaţii sud-coreene
VIDEO Paznicii dinastiei nord-coreene. Unchiul şi mătuşa care îl aţâţă pe tânărului Kim la acţiunile belicoase ce au pus lumea pe jar
În spatele retoricii agresive ale liderului Phenian s-ar afla, de fapt, un cuplu desemnat de defunctul Kim Jong-Il pentru a asigura continuitatea familiei la putere.
Japonia a instalat rachete de tip Patriot la Tokyo, în eventualitatea unui tir nord-coreean
Japonia a instalat rachete de tip Patriot în centrul oraşului Tokyo, împotriva unui eventual tir din partea Coreei de Nord ce ar ameninţa arhipelagul, a anunţat marţi Ministerul japonez al Apărării.
VIDEO Vladimir Putin, despre un posibil război între Coreea de Nord şi SUA: „Cernobîlul ar fi un basm pe lângă asta“
Decizia Coreei de Nord de a închide complexul industrial Kaesong a alimentat speculaţiile potrivit cărora urmează ca liderul de la Phenian să îşi pună în aplicare ameninţările.
Schimbarea lui Kim Jong-un: cum a renunţat la mentalitatea occidentală pentru conservatorismul nord-coreean
Ultimele apariţii ale noului lider nord-coreean, Kim Jong-un, îl arătau drept o ameninţare la adresa siguranţei internaţionale. Aspiraţiile ţării sale în domeniul nuclear au făcut ca acesta să fie luat în serios şi imaginea sa de lider autoritar să se contureze pe deplin. Dar cum de mentalitatea omului şcolit în occident s-a îmbibat acum de tradiţionalismul specific nord-coreean?
Statele Unite ale Americii retrăiesc trecutul: cea mai mare ameninţare nucleară de la criza rachetelor din Cuba
Preşedintele american Barack Obama este nevoit să înveţe o lecţie care a fost predată de John F. Kennedy în timpul crizei rachetelor din Cuba, şi totodată să găsească cea mai bună formulă de răspuns la ameninţările impulsive ale Coreei de Nord. Şeful statului american trebuie să înţeleagă că delegarea prealabilă a autorităţii către generali poate fi o mare greşeală atunci când ne referim la o posibilă confruntare nucleară.
VIDEO Oficial de la Seul: Coreea de Nord pregăteşte al patrulea test nuclear
Coreea de Nord se pregăteşte să efectueze un al patrulea test nuclear şi un nou test de rachetă balistică, în următoarele zile. Anunţul a fost făcut de ministrul sud-coreean pentru Reunificare care a semnalat „semne” de activităţi neobişnuite în jurul principalei instaţalii nucleare nord-coreene.
INFOGRAFIE Cum se apără americanii de rachetele nord-coreene
În avertismentul transmis Washingtonului şi Phenianului, Fidel Castro califică episodul de acum drept „cel mai important risc nuclear de la criza rachetelor din Cuba, din 1962“. Într-adevăr, săptămâna trecută s-au putut observa mişcări de trupe impresionante de ambele tabere
China şi Cuba se leapădă de Kim Jong-un
Aliaţi tradiţionali al Coreii de Nord, Beijingul şi Havana s-au îndepărtat pentru prima dată de retorica agresivă a liderului Kim Jong-un la adresa Statelor Unite şi a Coreii de Sud.
Jocul de putere din Peninsula Coreeană: cine clipeşte primul, Phenianul sau Vestul?
Toate părţile implicate au motive importante să evite un conflict armat deschis, însă regimul de la Phenian continuă să fie din ce în ce mai agresiv în discursul antioccidental, chiar cu preţul proriei economii naţionale. SUA arată că se pot apăra în faţa unui eventual atac, China şi Cuba încearcă să-l tempereze pe Kim. Va renunţa cel mai înţelept sau mănuşa a fost deja aruncată?
Fidel Castro către Coreea de Nord şi SUA: războiul nuclear nu va aduce niciun beneficiu nimănui
Fostul lider cubanez Fidel Castro a avertizat atât Coreea de Nord, cât şi Statele Unite ale Americii cu privire la pericolele ridicate de un eventual război nuclear, prin intermediul editorialul său publicat, vineri, în „Granma”, cotidian al Partidului Comunist din Cuba.
Ce impact ar avea războiul din Peninsula Coreeană asupra economiei mondiale
Un război între cele două Corei nu încântă pe nimeni, mai ales companiile care au legături economice puternice cu cele două ţări asiatice. Tocmai de aceea, ameninţările tot mai frecvente ale Phenianului au făcut ca vineri bursa de la Seul să cadă, scrie „The New York Times”. Efectul unui război în peninsulă ar fi unul devastator pentru economia mondială, însă mai ales pentru ţările asiatice.
Cât de departe pot ajunge rachetele nord-coreene
Coreea de Nord şi-a amplasat câteva dintre rachete sale pe coasta de est a ţării, o provocare şi un avertisment că şi-ar putea duce la îndeplinire unele dintre ameninţările recente.
Peninsula coreeană, în prag de război în Anul Şarpelui. Cele mai mari conflicte au avut loc în anii acestei zodii
Coreea de Nord a transferat a doua rachetă cu rază medie de acţiune pe coasta sa estică şi a instalat-o pe un lansator mobil, înteţind astfel pregătirile pentru un eventual război. Iminentul conflict armat din Peninsula Coreeană aminteşte de previziunile astrologilor asiatici care au menţionat un posibil război în Anul Şarpelui
„Sfânta Treime“ din Coreea de Nord şi cultul personalităţii: cum s-a impus dinastia Kim
La începutul anilor ’50, statutul lui Kim Il-sung era deja consolidat în Coreea de Nord. Proclamat la moartea sa „preşedinte etern al Republicii“, fostul lider le-a lăsat urmaşilor o grea moştenire.
Se încarcă comentariile...
