Zeci de mii de profesori şi elevi, într-un program de educaţie de mediu care face minuni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elevii de la Liceul Tehnologic nr. 1 Popeşti, din Bihor, printre performerii colectării de deşeuri electrice FOTO: arhiva personală Ada Lungu
Elevii de la Liceul Tehnologic nr. 1 Popeşti, din Bihor, printre performerii colectării de deşeuri electrice FOTO: arhiva personală Ada Lungu

Derulat din 2011, programul de educaţie de mediu „Patrula de Reciclare“ a contribuit la strângerea a peste opt milioane de kilograme de deşeuri electrice, implicând până acum, în acţiuni de mediu şi de reciclare, zeci de mii de elevi şi profesori

Ada Lungu este preşedinta Asociaţiei Volens, ce coordonează programul „Patrula de Reciclare“. După ce a lucrat mai mulţi ani ca specialist în comunicare organizaţională şi relaţii publice în organizaţii internaţionale prestigioase, precum World Trade Center şi British Council, în administraţie publică şi mass-media, ea şi-a dedicat viaţa voluntariatului. 

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul, ea a povestit cum a apărut ideea proiectului Patrula de Reciclare, dar şi cum s-a concretizat: 

„2011 era anul unui paradox. România era de patru ani stat membru al Uniunii Europene, dar cu vreo 40 de ani în urma standardelor de colectare a deşeurilor electrice.  Eram o ţară plină de deşeuri electrice «istorice» – o formulare amuzantă care, însă, ilustra o realitate regretabilă din punctul de vedere al normelor de mediu. Vechiturile electrice reprezentau o formă ciudată de «patrimoniu» privat şi era greu să convingi românii să renunţe la «comorile» lor. În acest context funcţiona Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, creată pentru a gestiona colectarea selectivă a deşeurilor electrice la nivel naţional şi pentru a ajuta România să-şi reducă decalajul faţă de obiectivele europene asumate. Era clar că un astfel de obiectiv nu se putea îndeplini decât cu un efort substanţial şi continuu de educare şi schimbare de atitudini şi prin crearea unei infrastructuri de colectare la nivel naţional“. 

Din 7 în 29 de judeţe în doar un an

Asociaţia RoRec desfăşura campanii de informare şi conştientizare în ţară, deja de câţiva ani. La aceste acţiuni participau, cu mult entuziasm şi cu un impact incredibil, profesori şi elevi voluntari, tineri cu perspective în direcţia eco care visau să trăiască în localităţi mai curate. 

Asociaţia RoRec şi-a dat seama că una dintre principalele mize era educarea noilor generaţii într-un spirit diferit, mai responsabil, şi implicarea lor în efortul general de schimbare de mentalităţi. Aşa s-a născut Patrula de Reciclare, un program de educaţie de mediu pentru învăţământul preuniversitar, care nu doar învaţă copiii ce înseamnă un comportament corect faţă de mediu, ci le şi oferă, lor şi profesorilor lor, oportunitatea să devină promotori ai acestei cauze.

ada lungu patrula de reciclare 01

În vara anului 2012, Asociaţia RoRec încheiase prima ediţie a Patrulei de Reciclare în şapte judeţe. La cererea partenerilor locali, a şcolilor şi a inspectoratelor şcolare, programul urma să se extindă vertiginos, intrând în Bucureşti şi în alte 29 de judeţe. Era nevoie de ajutor la organizare şi promovare. Proiectul i-a plăcut mult Adei Lungu şi s-a implicat fără ezitare. 

„Mărturisesc că atunci nu am bănuit că începeam o aventură profesională care, un deceniu mai târziu, continuă să ne ofere provocări, descoperiri şi satisfacţii incredibile. Astăzi sunt preşedintele Asociaţiei Volens, care desfăşoară programul în parteneriat cu Asociaţia RoRec, precizează Ada Lungu.

Sute de şcoli implicate

Cifrele privind elevii şi profesorii implicaţi sunt impresionante. În aprilie 2011, Patrula de Reciclare debuta printr-un proiect-pilot în câteva zeci de unităţi şcolare din Timişoara. În toamna aceluiaşi an, a urmat prima ediţie în 186 de grădiniţe, şcoli şi licee din şapte judeţe. Se prevăzuse ca programul să fie extins în restul ţării în următorii cinci ani, dar aceasta s-a produs în mai puţin de trei ani. Recordul de participare într-un an a fost de 1.018 şcoli înscrise, iar media anuală avea să rămână de 700-800.

Ziua Patrulei de Reciclare Sibiu 2015

După mai bine de zece ani, bilanţul voluntarilor se ridică la peste 130.000 de copii şi elevi şi 4.500 de profesori. Tot Ada Lungu mai spune că „practicând o formă de educaţie incluzivă, Patrula de Reciclare a ajutat copii cu dizabilităţi să aibă performanţe şi să fie premiaţi, copii în situaţie de abandon şcolar să se integreze mai bine în colectiv, copii din comunităţi rurale mici, necunoscute, să se afirme la nivel naţional. Vorbim despre mii de copii care şi-au dezvoltat abilităţi valoroase şi vor deveni oameni responsabili faţă de mediu pentru restul vieţii.

Teoretic, ar fi trebuit să fie uşor. Argumentele erau simple: de la cele ştiinţifice – deşeurile electrice poluează natura sau, păstrate o perioadă îndelungată în casă, pot afecta sănătatea posesorilor – până la cele legale, precum pedepsirea cu amenzi. Mai mult, adoptarea acestor principii de reciclare contribuie la viitorul copiilor, responsabil şi de calitate. 

Cu toate acestea, au fost necesari ani de muncă pentru a vedea schimbări consistente în comportamentul colectiv. Din fericire, profesorii din Patrula de Reciclare au avut multă răbdare şi au perseverat, ediţie după ediţie. Au reuşit să atragă, până la urmă, chiar şi vecinii cei mai indiferenţi sau mai refractari. Au obţinut un angajament permanent de colectare din partea firmelor, a altor şcoli şi chiar a primăriilor.

 „Profesorii sunt campionii pe umerii cărora se aşază succesul programului. Schimbările rezultate din efortul şcolilor pe plan local sunt profunde şi de durată. Aceasta este contribuţia inegalabilă a educaţiei, spre deosebire de campaniile punctuale – nu oferă doar motivaţii temporare, ci introduce noi valori în stilul de viaţă al oamenilor, mărturiseşte Ada Lungu. 

De la nepăsare la implicare

Graţie proiectului, mulţi români au trecut de la nepăsare la implicare privind colectarea selectivă a deşeurilor electrice. 

„Dacă nu am fi crezut că nepăsarea poate fi transformată în implicare, poate că nici programul nu ar fi avut atâta succes. Dau un exemplu concret: acum mai mulţi ani, când se organizau acţiuni de colectare în şcolile participante, profesorii şi copiii trăgeau de vecini să aducă aparate vechi sau defecte şi, uneori, abia se strângeau câteva zeci de kilograme. Acum, când nici măcar nu ne mai concentrăm doar pe deşeurile electrice, oamenii vin singuri la şcolile pe care le ştiu înscrise în program şi întreabă dacă mai pot aduce DEEE-uri, povesteşte Ada Lungu.

Proba decisivă a fost 2020, anul pandemiei. Într-un context care oferea toate justificările pentru pasivitate şi poate chiar renunţare, Patrula a fost la fel de activă ca oricând. Cât de „needucată“ era România privind colectarea selectivă a deşeurilor electrice acum 10 ani? 

„Acum 10 ani, dacă îi spuneai cuiva că aparatul care rugineşte liniştit sub milieu, defect de vreo 20 de ani, este, de fapt, gunoi, se simţea insultat. Nimeni nu-şi făcea mustrări de conştiinţă pentru o baterie consumată aruncată la gunoi, pentru că nu ştia că acest obiect aparent neglijabil poate polua locul unde ajunge pentru zeci de ani, spune Ada Lungu.

Patrula de Reciclare Scoala gimnaziala Basarab I_Curtea de Arges 2015

Coordonatoarea ambiţiosului proiect consideră că suntem mult mai informaţi acum, în ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor electrice, dar şi a altor tipuri de deşeuri, faţă de cum eram acum 10 ani. În acest timp s-au făcut eforturi intense de educare şi mobilizare. Au fost campanii din partea autorităţilor, a ONG-urilor, a salubrizorilor, s-a vorbit în presă, mii de şcoli au derulat activităţi locale până la nivel de sate. La cea mai simplă căutare pe net găseşti date şi puncte unde poţi preda deşeuri, electrice şi de alt fel.

Ada Lungu crede că acum nu mai putem invoca lipsa de informaţie ca scuză că nu atingem ţintele de colectare, şi nici dificultatea de a colecta responsabil. Pentru deşeurile electrice există un serviciu naţional care preia gratuit de la domiciliu sau de la sediul de firmă aparatele grele şi voluminoase. De ştiut, se ştie care sunt acţiunile corecte. Aşa cum frumos spunea o profesoară din program: „Colectarea deşeurilor e ca spălatul pe dinţi: o faceţi pentru că e bine şi sănătos pentru voi

Şcoala ce a curăţat un oraş de baterii consumate

Ada Lungu ne-a dat şi câteva cazuri de responsabilizare şi implicare din şcoli privind Patrula de Reciclare ce au impresionat-o în mod special. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 1 din Bistriţa participă în program de la prima ediţie şi a câştigat cele mai multe premii pentru creativitate. În comunele Nochrich, judeţul Sibiu, şi Băişoara, judeţul Cluj, datorită celor două şcoli de acolo, Patrula a devenit un fel de nouă tradiţie, iar activităţile nu se mai fac doar în şcoală, ci implică întreaga comunitate.

Recordul de colectare – 12 tone de deşeuri electrice – aparţine şcolii din comuna Izbiceni, judeţul Olt, de la prima ediţie. Şcoala Gimnazială „Bethlen Gabor din Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita, a curăţat tot oraşul de baterii consumate şi a trimis la reciclare 415 kilograme într-un singur an! Preşcolarii de la Grădiniţa din comuna Cataloi au făcut campanii de informare atât de inspirate, în plină pandemie, încât au scris şi ziarele locale despre ei. Şcoala „Basarab I de la Curtea de Argeş este un reper de educaţie incluzivă şi lucru în echipă pentru elevi de vârste diferite.

Impact la colectare Scoala Gimnazială nr10 Botosani

De la lansarea programului Patrula de Reciclare, datorită demersurilor dascălilor, copiilor şi adolescenţilor care au promovat colectarea selectivă a deşeurilor electrice, s-au colectat în România nu mai puţin de opt milioane de kilograme de astfel de deşeuri.

„Numărăm aparatele colectate de ei înşişi, cele aduse de publicul de proximitate la acţiunile şcolilor, deşeurile colectate de la firmele şi instituţiile care au devenit, astfel, susţinătorii programului, solicitările venite de la mii de deponenţi, pe formularul de pe site. Această cantitate are în spate zeci de mii de ore de voluntariat, şi, în cazul câtorva profesori, ani de implicare”, mai declară Ada Lungu. 

„Trăim o criză climatică"

Legislaţia europeană transpusă la nivel naţional ne obligă să colectăm mai mult de 45% din cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice vândute în medie, în ultimii trei ani. Important însă este să se înţeleagă că sancţiunile pe care România le va plăti înseamnă irosirea unor resurse care ar fi putut fi folosite într-un mod mult mai constructiv. 

„Merită să devenim conştienţi că răul pe care îl producem sau îl perpetuăm printr-un comportament iresponsabil de consum şi debarasare este mult mai mare decât penalizările financiare. Trăim deja o criză climatică care nu ne mai permite luxul indeciziei. Riscurile cele mari nu vin de la Uniunea Europeană sau de la vreun alt organism formal. Dacă nu acţionăm acum, individual şi colectiv, natura este cea care ne va sancţiona cu o «amendă» pe care nu o vom plăti doar noi, ci şi generaţiile viitoare, avertizează Ada Lungu. 

Vă mai recomandăm şi:

Noi reguli pentru colectarea selectivă. Vom fi obligaţi să sortăm gunoiul înainte de a-l arunca VIDEO

Metrorex dă cartele de metrou călătorilor care oferă la schimb PET-uri, sticle sau doze de aluminiu

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite