Taxele colegiilor de elită din străinătate pentru elevii români, între 20.000-60.000 de euro

Taxele colegiilor de elită din străinătate pentru elevii români, între 20.000-60.000 de euro

Aproximativ 30 de licee de elită din străinătate  sunt prezente cu ofertele educaţionale la Târgul ”World Education”         FOTO: Adevărul

Părinţii care vor să-şi trimită copiii la colegii de elită din Germania, Marea Britanie sau Elveţia pot să viziteze, în perioada 7-8 decembrie, la Hotel Hilton din Bucureşti, târgul World Education, care se va mai ţine şi pe 10 decembrie la Timişoara.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Între 2.000 şi 3.000 de studenţi români îşi găsesc o facultate în străinătate prin proiectul "World Education", şi circa 400 de elevi români ajung la o şcoală privată în Elveţia, Germania, Marea Britanie, Scandinavia, Olanda sau Spania în fiecare an. Părinţii îşi mai trimit copiii şi la şcolile de vară de la aceste institute private, care ţin între două şi patru săptămâni.

Circa 300 de elevi români ajung la acestea în fiecare an", explică Svetlan Danev, expert internaţional în domeniul educaţiei şi coordonatorul proiectului "World Education" în România, care organizează târguri educaţionale în Bulgaria, România şi Elveţia.

Elevii şcolilor private învaţă în adevărate castele medievale

Colegiile de top din străinătate unde preţurile pornesc de la circa 20.000 de euro pe an oferă condiţii pe măsură.

Cel mai mare internat de elită din Germania care este considerat a fi unul dintre cele mai bune din lume, Schule Schloss Salem, are patru şcoli în sudul ţării, trei dintre acestea fiind  situate în castele şi într-o fostă mănăstire cisterciană. Părinţii care vor să îşi trimită copiii la Schule Schloss Salem trebuie să scoată din buzunar circa 33.000 de euro pe an.

Şcoala a fost înfiinţată în 1920 de profesorul Kurt Hahn cu susţinerea Prinţului Maximilian de Baden şi a trecut printr-o perioadă dură în timpul regimului nazist când forţele SS au acaparat instituţia, iar fondatorul şcolii a trebuit să emigreze în Marea Britanie fiindcă era evreu.

Salem oferă cursuri în limba germană şi engleză şi pregăteşte copiii pentru universităţile de top din Germania sau Marea Britanie, ori Statele Unite. 20% dintre tinerii care studiază acolo vin din afara Germaniei din peste 30 de ţări. Anul acesta, nouă elevi români învaţă la Salem, majoritatea alegând să se specializeze pe economie şi business.

Educaţia pe care o primesc copiii care se duc la o astfel de instituţie privată este mult mai individualizată şi mai aprofundată decât ceea ce există într-o şcoală normală. Activitatea extracuriculară este la fel de importantă, iar elevii trebuie să se implice în comunitate. Ei participă la cursuri de prim ajutor şi fac practică la clinici, grădiniţe, sau chiar la brigada de pompieri.

Cel mai scump internat, unde preţurile ajung la 63.000 de euro

Campusul La Belle Epoque de la internatul Leysin din Elveţia este situat într-un fost hotel de lux de la sfârşitul secolului al XIX-lea, care era frecventat de cele mai bune familii din Europa. Astăzi, în luxoasa clădire studiază elevii care se pregătesc pentru Bacalaureatul Internaţional. Printre cei care au terminat şcoala acolo, cu mulţi ani în urmă, a fost şi actorul hollywoodian Sylvester Stallone.

Anul acesta, trei elevi români studiază la internatul de elită Leysin, unde preţurile variază de la 37.000 la 63.000 de euro pe an şi unde elevii merg la schi iarna pe pârtia alăturată şcolii, care se află la 2.000 de metri altitudine în munţii Alpi.

"Şcoala a fost înfiinţată de părinţii mei acum 52 de ani, noi suntem a doua generaţie, iar fiii mei, care sunt directorii instituţiei, au preluat mai departe tradiţia familiei", relatează Steven Ott care a venit la târgul de la Bucureşti împreună cu soţia sa. El povesteşte cum şcoala sa a început un parteneriat cu o firmă de tehnologie prin care să dezvolte noi tehnici de predare. Copiii învaţă lecţia individual de pe tablete şi vin la ore să îşi facă temele.

Sistemul internatului este gândit în aşa fel încât să ofere o susţinere educaţională, socială şi parentală.

"O numim familie de facultate, fiecare student are doi profesori, un domn şi o doamnă, care au grijă de ei ca un părinte, oferind consiliere şi susţinere. Profesorii-părinţi locuiesc în apartamentele lor la internat şi împart spaţiul de zi cu elevii pe care îi ajută să nu se simtă departe de casă. E ca şi cum ar fi acasă, fiindcă suntem toţi o familie acolo. Mama mea, care are 96 de ani, a ţinut un întreg discurs elevilor la banchetul de Crăciun de ieri. E mai fragilă acum, dar atât de plină de viaţă încât copiilor le place să o asculte", povesteşte Stevan Ott.

Andreea Iuliana Sînţ este o fostă elevă de-a internatului Leysin, care a scris cinci cărţi pentru copii în timp ce a stat în Elveţia, dintre care două în limba română, toate fiind publicate. La vârsta de 16 ani, Andreea a plecat de acasă în Elveţia unde a stat trei ani. La sfârşitul studiilor de la Leysin a dat Bacalaureatul Internaţional şi a intrat la Universitatea Abardeen din Scoţia unde studiază Relaţii Internaţionale.

"Anul viitor voi pleca un an în schimb în Canada, acesta fiind următorul pas, iar mai încolo mă gândesc să lucrez în instituţii precum Naţiunile Unite. Nu spun că nu m-aş întoarce în ţară dacă se iveşte oportunitatea să fac ceva ce îmi place în România, dar momentan rămân în străinătate. Desigur că îmi este dor de părinţi, dar timpul acela pe care l-am petrecut în Elveţia m-a ajutat foarte mult şi m-a pregătit să fiu pe cont propriu şi mai responsabilă. Decizia de a pleca atunci a fost a mea, iar familia m-a sprijinit", povesteşte Andreea Sînţ pentru Adevărul.

De ce aleg părinţii o educaţie în străinătate la şcolile de elită

În general, părinţii care îşi trimit copiii la astfel de internate îi pregătesc pentru acest drum încă de la grădiniţă. Filip Bogdan (11 ani) merge la Şcoala Britanică din Bucureşti de la vârsta de trei ani şi se află acum în clasa a şaptea. "Elevii de la şcolile din străinătate sunt cu doi ani înaintea celor de la şcolile publice din România, de aceea şi vor părinţii mei să mă dea acolo, iar pe mine mă atrag şi activităţile extracuriculare pe care le oferă aceste şcoli", explică el.

Andaluzia Bucura este mama unei fete de 14 ani care este elevă tot la Şcoala Britanică încă de la grădiniţă şi care vrea să-şi continue studiile în Marea Britanie.  "Am dat-o pe fiica mea la British School fiindcă este un sistem privat stabil, nu ca şcoala de stat unde se fac schimbări de la an la an şi nu mai ştii cum va arăta sistemul în 10 ani cât şi din cauza felului în care se comportă profesorii români la clasă. La şcoala privată, profesorii au o altă atitudine faţă de elevi, relaţia fiind mult mai apropiată şi mai personală. Am încredere că fata mea se va descurca acolo şi că îi va fi mai bine decât aici", spune Andaluzia Bucura.

Cea mai râvnită destinaţie pentru educaţie este Marea Britanie

Consultantul Francisco Bustos de la grupul de colegii Abbey DLD explică pentru Adevărul cum funcţionează sistemul britanic de învăţământ:

"În Marea Britanie nu există liceu ca în România. Este vorba de trei stagii de educaţie: primul este sistemul primar care se sfârşeşte când elevii au 11-12 ani, apoi urmează învăţământul secundar, care se termină la 16 ani. Acestea reprezintă învăţământul obligatoriu şi cine doreşte să urmeze o facultate se înscrie la cursurile de specialitate pentru examenele A Levels, unde aprofundează trei-patru subiecte pe care le va da în examen după doi ani de studiu. Cu rezultatele de la A Levels (echivalentul bacalaureatului la noi), tinerii se pot înscrie la universitate prin platforma UCAS", susţine Bustos, care la rândul lui a urmat cursurile pentru A Levels în Anglia şi ulterior a intrat la Universitatea King's College din Londra unde a studiat filozofia şi lingvistica.

"Eu sunt din Chile şi am venit în Marea Britanie când aveam 16 ani, fiindcă fratele meu studia pentru doctorat la Universitatea din Manchester, iar părinţii mei au considerat că aşa voi avea un drum mai bun în viaţă. Ţin minte că la vremea aceea m-a impresionat faptul că feedback-ul pe care îl primeam era pozitiv şi că profesorii erau implicaţi şi dedicaţi, nimeni nu ţipa la mine şi nu mă agresa. Chiar dacă engleza mea la început nu era foarte bună, am primit numai încurajări. Am ajuns profesor de literatură spaniolă şi germană, am lucrat în Columbia , în Chile, în Marea Britanie şi asta tocmai pentru că aveam o educaţie de calitate primită la instituţii respectate în lume", spune chilianul.

Francisco Bustos mai explică de ce colegiile şi universităţile britanice îşi caută studenţii în străinătate.

"În zonele urbane, cum ar fi Londra sau Manchester, vin tot timpul oameni, motiv pentru care au o bază mare de elevi şi studenţi stabiliţi deja acolo, de aceea circa 40% dintre ei sunt străini şi restul britanici. La şcolile care se află lângă instituţii precum Universitatea Cambridge nu vin elevii britanici, fiindcă ei ţintesc tocmai la colegii cu renume, motiv pentru care şcolile învecinate sunt nevoite să recruteze din străinătate pentru că nu au un centru urban foarte dezvoltat de unde automat le vin elevi", spune el.

Aproximativ 30 de licee de elită din străinătate, majoritatea din Marea Britanie (20), Germania (1), Elveţia (7) şi Belgia (1), sunt prezente cu ofertele educaţionale la Târgul ”World Education”, care a început  vineri, la Bucureşti.

Vizitatorii pot primi informaţii cu privire la diversele oportunităţi de finanţare şi despre programele educaţionale disponibile, cum ar fi British A-Levels şi International Baccalaureate, care deschid uşile spre cele mai râvnite programe de studiu şi universităţi din străinătate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările