Istoricul legii

Legea Educaţiei Naţionale, nr.1/2011, prevedea de la bun început 20 de ore pentru ciclul primar, 25 pentru gimnaziu şi 30 pentru liceu. După un an şi jumătate de la adoptarea legii, Ecaterina Andronescu a modificat-o printr-un OUG, trecând din lege în pixul ministrului decizia privitoare la numărul orelor. În 2016, ministrul Adrian Curaj aprobă un plan cadru pentru gimnaziu de-a dreptul monstruos: 32-34-36 de ore/săptămână la gimnaziu, adică 7 ore/zi, ore în care elevi de 10-13 ani sunt obligaţi să stea în şcoală. După alţi 6 ani Parlamentul actual a repus articolul desfiinţat de Andronescu pe locul iniţial, schimbând doar „maxim 20, 25, 30” în „medie 20, 25, 30”. Conform acestei noi modificări a LEN, avem: în medie 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar (4 ore/zi), în medie 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial (5 ore/zi) în medie 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal (6 ore/zi). Propunerea legislativă pentru modificarea art.66 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 a fost votată în plenul Senatului cu unanimitate de voturi, 94 dintre senatori fiind prezenţi.

După 9 luni de la promulgarea legii de către preşedintele Iohannis, guvernul Orban mai dă o palmă pe obraz Senatului. Senatorii nu ştiu ce fac, au greşit când au votat această lege. Noi, guvernul, ştim mai bine şi modificăm legea dată de Senat prin OUG. Deşi nu există nicio urgenţă, ministrul Educaţiei a avut 9 luni la dispoziţie să emită noi planuri cadru care să respecte această lege.

Iată declaraţia dnei ministru Anisie:

Aseară a fost aprobată în şedinţa de Guvern o Ordonanţă de urgenţă prin care am prorogat aplicarea modificării numărului de ore la clasă pentru toate clasele şi vom începe anul acesta şcolar cu clasa pregătitoare. Deci, începând cu clasa pregătitoare vom reduce numărul de ore la clasă şi vom prezenta noile planuri-cadru pentru învăţământul primar. În curând, specialiştii din cadrul Ministerului Educaţiei vor prezenta aceste noi planuri-cadru, le vom pune în dezbatere publică”

Argumentul că nu putem schimba conţinuturile învăţării peste noapte, nu stă în picioare. Şi ce să facem, să aşteptăm 8 ani, până când elevii aflaţi acum în clasa pregătitoare vor ajunge în clasa a VIII-a?

Despre ce „conţinuturi” este vorba? Toţi părinţii, elevii, chiar şi unii profesori reclamă că actualele programe şcolare sunt prea stufoase, încărcate, în mare măsură nefolositoare elevilor. Pentru a ajuta cititorii să-şi facă o părere, iată ce învaţă elevii de clasa a V-a la biologie, la 10-11 ani, noţiuni extrase dintr-un manual aprobat de ministerul Educaţiei:

Biotop, factori abiotici, biocenoză, ecosistem, biom, apă salmastră, eclozare, poichiloterme, homeoterme, fotosinteză, lanţuri trofice, reţele trofice, categorii trofice, descompunatorii, simbioză, camuflajul, mimetismul, crustacee, polenizare, substanţe organice, germinare, larvă, nutrienţi, graminee, moluşte, virusuri, protozoare, humus, artropode, endemic, angiosperme, acicular, gimnosperme, plancton, canibalism, debit, planarie, relict, submers, troglobionte, troglofile, calcar, fosile, plaur, grind, fitoplancton, zooplancton, detritus, epifite, prehensil, heterotrofă, autotrof, saprofite, agent patogen, protiste, euglenă, pigment clorofilian, hife, miceliu, ruginile, tăciunii, mâlurile, rizoizi, rizom, cormofite, spongieri, celenterate, cefalopode, artropode, chitină, monotreme, pinipede, placentare, marsupiale, heterotrofe, saprofite.

Acestea sunt „conţinuturile” pentru care ministrul Anisie vrea să ţină elevii de gimnaziu 7 ore pe zi!

Se mai aduce argumentul ca şi în alte ţări elevii stau la şcoala multe ore. Dar nu se precizează lucruri esenţiale. Elevii servesc masa de prânz la şcoală, dupa care au preocupări extra curriculare.  Artistice, sportive, lucrează la proiecte personale, în orice caz nu stau în bănci să înveţe lucruri nefolositoare in viata. Cu masca pe faţă. 

Luptele dintre guvern şi parlament se vor sparge în capul românilor

Legea promovată de Senat, în unanumitate, şi prorogată apoi de guvern este doar un exemplu din luptele intestine dintre autorităţile statului. Iată scenariul negru al guvernării Orban, în contextul acestor lupte:

  • Guvernul va fi obligat să plătească alocaţii dublate, pentru că nu s-a înţeles cu parlamentul asupra etapizării acestei dublări;
  • Guvernul va fi obligat să mărească pensiile cu 40%, din acelaşi motiv. Deşi nu are bani;
  • Este posibil ca după septembrie agenţiile de rating să treacă România la categoria „junk”;
  • Împrumuturile interne şi externe ale ţării vor fi foarte greu de obţinut, şi la costuri înrobitoare;
  • Guvernul se va duce cu mâna întinsă la FMI, pentru un împrumut masiv, exact ca în 2010;
  • Condiţiile pe care le va pune FMI, deja ajunse în presă: -reducerea cu 30% a personalului bugetar - reducerea cu 20% a cheltuielilor primăriilor şi cheltuielilor judeţene - privatizarea CEC şi EXIM BANK, cele două bănci de stat - privatizarea companiilor din sectorul energetic - privatizarea parţială a sistemului sanitar - reducerea arieratelor companiilor de stat - aplicarea OUG 109 pentru toate companiile de stat şi regiile autonome - îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru 2 ani de zile.

Ce soartă va avea OUG emis de guvern?

Este posibil să fie atacată la CCR, pentru că nu era nicio urgenţă în prorogarea legii care reduce numărul de ore din planurile cadru. Ministrul a avut 9 luni să rezolva aplicarea legii, dar nu a rezolvat-o de frica sindicatelor. Apoi, în absenţa urgenţei, nu poate guvernul modifica Legea Educaţiei, lege organică, prin OUG. Asta a făcut PSD-ul, prin 66 de OUG-uri. Nicio diferenţă faţă de PNL.

În mod sigur parlamentul nu va accepta să-I fie întoarse deciziile din legea cu pricină de către guvern, pentru ca parlamentul este puterea legislativă, nu guvernul. OUG-urile reprezintă o delegare a legiferării, dar doar pentru situaţiile de urgenţă, care nu suferă amânare. Nu este cazul cu legea în discuţie.

Foarte posibil că ministrul Educaţiei să se trezească pe 15 septembrie cu articolele din OUG, referitoare la prorogarea legii ce reduce numărul de ore, respinse de parlament, şi obligat să refacă încadrările profesorilor pe 20, 25, 30 de ore/săptămână, la primar, gimnaziu, liceu. Să vedem atunci cum explică sindicatelor.

Poate premierul Orban înţelege, în ultimul moment, ce a semnat, şi retrage articolele cu pricina din OUG, înaintea publicării în Monitorul Oficial.

Aştept să văd poziţiile asociaţiilor de părinţi, ale elevilor, ale sindicatelor, referitoare la faptul că elevii de gimnaziu vor fi obligaţi să stea 7 ore pe zi la şcoală.  Cu masca pe faţă.