Tăriceanu: În condiţia în care voi fi prim-ministru, cota unică nu se va modifica

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Călin Popescu Tăriceanu, propus de Victor Ponta pentru funcţia de premier dacă acesta ar câştiga alegerile prezidenţiale, a declarat vineri despre subiectul majorării cotei unice în următorii ani, că, în condiţia în care va fi prim-ministru, această cotă unică nu se va modifica.

„În condiţia în care voi fi prim-ministru, această taxă nu se va modifica“, a spus Tăriceanu, precizând că măsura a fost printre primele introduse în momentul în care a devenit premier, în decembrie 2004.

Tăriceanu a mai declarat că, dacă ar fi fost „o intenţie de modificare a acestei cote, premierul Victor Ponta ar fi putut să o facă, dar acesta a delcarat public că nu va modifica sub nicio formă cota unică“.

„În acest moment, pot să vă spun clar că nu am nici cea mai mică intenţie, pentru că am şi paternitatea acestei măsuri, dar şi pentru că eu o consider extrem de benefică pentru economie“, a precizat Călin Popescu Tăriceanu, potrivit Mediafax.

El a mai spus că premierul Victor Ponta a adoptat în ultima perioadă alte două măsuri de esenţă liberală, de politică fiscală, şi anume reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu cinci puncte la angajator şi anularea impozitului pe profitul reinvestit.

Într-un document elaborate de Ministerul Finanţelor, ministrul delegat pentru buget, obţinut de Mediafax, se arată să Guvernul intenţionează să introducă din 2016 cote progresive de impozitare, în trei trepte, de 15%, 25% şi 35%.  

În documentul obţinut de Mediafax, care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, se precizează că una dintre acestea ar fi: „Introducerea impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (3 cote progresive de 15%, 25% şi 35%)“.

Document de la Finante - cota progresiva FOTO Mediafax

Ulterior, Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, a afirmat că Ministerul Finanţelor Publice nu recunoaşte existenţa acestui document, insistând că documentul nu a fost elaborat în cadrul instituţiei.

Întrebat dacă este dispus să demisioneze din funcţie în cazul în care se demonstrează că documentul a fost elaborat, scris şi printat în Ministerul Finanţelor Publice şi distribuit în Consiliul Consultativ al Ministrului Delegat pentru Buget, Vâlcov a afirmat că nu poate răspunde pentru toţi angajaţii din instituţie.

În acest context, Darius Vâlcov a precizat că Ministerul Finanţelor Publice, prin cei doi miniştri, făcând referire la el şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, nu-şi asumă acel document.

Vâlcov a mai răspuns că nu ştie ce alte măsuri ar mai putea lua în calitate de ministru delegat pentru Buget, în afară de a face o dezminţire publică, chiar dacă este convins că acel document nu a fost elaborat de Ministerul Finanţelor.

Pe de altă parte, Ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, a transmis un comunicat prin care afirmă că nu este de acord cu eliminarea cotei unice de impozitare, iar în instituţie, autoritatea în ceea ce priveşte stabilirea politicii fiscale, nu s-a fãcut niciodată un scenariu privind eliminarea cotei unice de impozitare.

În această dimineaţă, într-o declaraţie de presă prin care anunţa datele privind evoluţia economiei în trimestrul al treilea publicate de Institutul Naţional de Statistică, premierul Victor Ponta a catalogat documentul drept „minciuni şi manipulări“. 

„Am văzut iarăşi o mare ştire bombă, că din 2016 de data asta, nu din 2015, facem nu ştiu ce cu cota unică. Dacă voiam să schimb cota unică, o schimbam în cei doi ani şi jumătate ca prim-ministru. Nu o să mă apuc să o schimb în 2016 ca preşedinte, pentru simplul motiv că preşedintele nu schimbă cote unice. În al doilea rând, cota unică a fost introdusă în România de către prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, nu de către Iohannis, nu de către Sârbu (Adrian Sârbu — n.r), nu de către altcineva. Şi cota unică va fi garantată de către guvernul Călin Popescu-Tăriceanu pe care îl voi sprijini şi care va asigura creştere economică şi dezvoltare“, şi-a încheiat premierul declaraţia de presă, fără să dea curs întrebărilor jurnaliştilor.

Tăriceanu: Va trebui să reconsiderăm acest nivel al cotei unice pentru că pretenţiile sunt în continuă creştere

Cota unică a fost introdusă de la 1 ianuarie 2005, fiind pricipala temă de campanie a alianţei DA (PNL-PD) la alegerile din 2004.

Cota unică a fost propusă iniţial de ministrul de Finanţe din perioada Guvernului Năstase, Mihai Tănăsescu, dar respinsă de PSD, inclusiv din cauza opoziţiei preşedintelui de atunci, Ion Iliescu.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, propus de actualul premier Victor Ponta să preia conducerea Guvernului în cazul în care PSD va câştiga alegerile prezidenţiale, a declarat recent că tema cotei unice de impozitare a fost "fetişizată" în ultimii ani şi ar trebui reconsiderată cel puţin din perspectiva nivelului, dacă societatea românească are pretenţii mari de la stat.

„Unii au fetişizat ideea de cotă unică a cărei paternitate mi-o asum, dar nu asta este problema. Problema este nivelul de taxe. Cota unică a fost gândită dintr-un alt motiv, dintr-un motiv de simplificare a cadrului fiscal. Aşadar, ceea ce este însă o problemă care trebuie discutată în România este că românii ar fi foarte fericiţi să trăim cu cotă unică de 16% şi să avem cheltuieli ca şi când impozitele s-ar colecta în Germania sau în Franţa, la nivelul de fiscalitate de acolo. Adică, în momentul în care văd nemulţumiri că nu se fac şi mai multe lucrări de infrastructură fizică în transporturi, nu investim în alte domenii, atunci trebuie să ne gândim şi la nivelul de impozitare pe care vrem să îl plătim. Probabil că, la un moment dat, va trebui să vină momentul să reconsiderăm acest nivel pentru că pretenţiile, aşa cum spuneam, sunt în continuă creştere“, a declarat Tăriceanu, în urmă cu două săptămâni, la Europa FM, când încă se afla în cursa pentru prezidenţiale.

„Părintele“ cotei unice

Trecerea de la cota progresivă de impozitare la cota unică de 16% atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru impozitul pe profit a fost adoptată chiar de Tăriceanu în urmă cu 10 ani, la numai o zi de la preluarea mandatului de premier, la 29 decembrie 2004. Adoptarea măsurii prin ordonanţă a fost justificată la acel moment prin faptul că nu era timp pentru dezbatere în Parlament până la începerea anului fiscal 2005.

Deşi măsura nu a determinat o creştere a încasărilor la bugetul statului, ea a avut câteva efecte pozitive asupra economiei în ansamblu. În primul rând, a scăzut fiscalitatea şi a simplificat într-o anumită măsură legislaţia, cu efecte pozitive pentru creşterea investiţiilor străine. În al doilea rând, a încurajat munca pentru că a lăsat mai mulţi bani în buzunarul celor care muncesc şi câştigă mai mult. 

Nu trebuie însă ignorat faptul că guvernarea Tăriceanu (decembrie 2004- decembrie 2008) s-a derulat într-o perioadă de boom economic, atât la nivel mondial, dar şi în România. Iar primele semne ale crizei, care s-au resimţit încă din 2008, au fost ignorate cu desăvârşire de guvernanţii de la acea vreme. 

Ponta şi Petrescu nu iau în calcul creşterea taxelor

Imediat după ce în spaţiul public au apărut date că Guvernul pregăteşte creşterea taxelor în 2015 şi că sistemul de impozitare prin cotă unică ar putea fi înlocuit cu cel progresiv, atât premierul Victor Ponta, cât şi Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, au reacţionat prompt, dezminţind informaţiile. „Este campanie electorală, dar nu trebuie să ne jucăm cu economia: în 2015 nu se creşte niciun fel de taxă şi impozit, pentru că avem măsuri luate cu instituţiile internaţionale. Nu avem nevoie să creştem nicio taxă“, afirma Ponta în aceeaşi zi în care Tăriceanu vorbea despre o creştere necesară a cotei unice. 

Cu doar o zi înainte, Ioana Petrescu îi dădea replica prezidenţiabilului Klaus Iohannis, care declarase că, potrivit unor surse, la Ministerul Finanţelor se pregăteşte o modificare amplă a Codului Fiscal, care ar conduce la majorări de impozite şi taxe şi chiar la introducerea, începând cu 2015, a impozitului progresiv. „Anunţurile făcute sunt doar minciuni, pe care doresc să le resping categoric. Este o lipsă de responsabilitate şi o dovadă de viziune pe termen scurt, impardonabile chiar şi în context electoral. Vreau să precizez ferm că, din punctul meu de vedere, nu există nicio intenţie cu privire la schimbarea cotei unice de impozitare de 16%“, a transmis ministrul Finanţelor.

Nu lipsa colectării a tăiat investiţiile publice

Execuţia bugetară a trecut pe excedent după primele nouă luni ale anului, de 0,06% din Produsul Intern Brut. Veniturile bugetului general consolidate au fost cu 5,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul unor încasări conjuncturale mai mari, iar cheltuielile au scăzut cu 0,3%. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 16,5 miliarde de lei, respectiv de 2,5% din PIB, faţă de 19,4 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Deşi Tăriceanu spunea că nivelul cotei unice trebuie reconsiderat pentru că pretenţiile (pentru lucrări de infrastructură şi investiţii în alte domenii) sunt în continuă creştere, cifrele recente ale Finanţelor arată că investiţiile publice au scăzut dramatic chiar şi cu încasări mai mari la buget. 

În schimb, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, are o altă explicaţie pentru reducerea cheltuielilor de capital ale statului. „Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit, nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (...) Am lansat o ipoteză pentru că succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung“, a spus Isărescu joi. Guvernatorul a mai spus că scăderea investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor nerealiste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.

 

Mai puteţi citi:

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite