Studiu INA: Bugetarii muncesc mai mult de la birou decât de acasă. Munca flexibilă ar fi mai avantajoasă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Adevărul
Foto Adevărul

Institutul Naţional de Administraţie (INA) a publicat Studiul privind evaluarea oportunităţii flexibilizării modului şi timpului de lucru în administraţia publică, în contextul crizei pe care o traversăm.

Prin această iniţiativă, susţinută de către Secretariatul General al Guvernului şi de Grupul Băncii Mondiale, s-au urmărit: evidenţierea măsurilor implementate la nivelul instituţiilor publice din administraţia centrală şi locală în perioada pandemiei COVID-19, determinarea posibilităţii utilizării unor modalităţi moderne de desfăşurare a activităţii pe termen lung şi măsurarea percepţiei personalului din administraţia publică referitoare la organizarea timpului de muncă.

Studiul a relevat că, în contextul dat, s-au dezvoltat competenţe de digitalizare şi autonomie în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. În ansamblu, schemele de muncă flexibile sunt în strânsă legătură cu digitalizarea administraţiei. Digitalizarea administraţiei presupune baze de date cu acces facil şi interoperabile, flux intern şi extern informatizat al documentelor, semnături electronice şi, nu în ultimul rând, formare profesională în acest sens pentru personalul administraţiei publice.  

Conform rezultatelor chestionarelor,

există în continuare percepţia că

Aproape jumătate dintre respondenţii din rândul managerilor consideră că flexibilizarea programului ar creşte productivitatea, iar dezavantajele identificate sunt rezolvabile (lipsă de coordonare între angajaţi, structuri şi instituţii)

„Recapitulând preferinţele respondenţilor privind utilizarea ulterioară a formelor de muncă flexibile în administraţia publică pe primul loc s-a situat o combinaţie între munca prestată la sediul instituţiei cu cea în regim de telemuncă/muncă la domiciliu, urmată de telemuncă, muncă la domiciliu, timp de muncă repartizat inegal şi program individualizat de lucru. Această primă opţiune nu este surprinzătoare deoarece angajaţii îşi doresc atât autonomie în realizarea sarcinilor, cât şi o conexiune cu colegii de muncă şi cu şefii. Conform unui studiu, eficienţa creşte cu niveluri moderate de telemuncă, însă scade cu niveluri “excesive de telemuncă”, prin urmare productivitatea regăsindu-se undeva la mijloc”, se arată în studiu.

    

Avantajele sunt şi de ordin social, economic şi de mediu, întrucât se fluidizează traficul, se diminuează poluarea, iar instituţiile au mai puţine cheltuieli de întreţinere a clădirilor.

Job-uri prin rotaţie şi bancă de timp liber

Studiul vine cu o serie de recomandări, printre care: achiziţionarea de servicii de certificare a semnăturii electronice; dezvoltarea de noi proceduri de lucru; asigurarea de echipamente IT&C; actualizarea cadrului normativ naţional; formarea personalului privind instrumentele digitale şi a fluxurilor de lucru în mod digital; dezvoltarea unui ghid privind implementarea formelor flexibile de muncă.

În ceea ce priveşte flexibilitatea temporală, 21% dintre respondenţi au afirmat că şi-ar dori pe viitor munca în ture flexibile, în timp ce 7% îşi doresc program cu normă parţială.

De asemenea, având în vedere că se prestează des ore suplimentare (57% dintre cazuri), s-ar putea crea o bancă de timp liber, iar orele suplimentare să se presteze în avans sau ulterior alocării timpului liber.

Pentru motivaţia şi cariera funcţionarului public, se pot introduce şi scheme de flexibilitate funcţională, de exemplu job-urile prin rotaţie.

Metodologia de lucru a avut patru componente: elaborarea şi aplicarea a două chestionare online (unul pentru funcţii de conducere şi unul pentru funcţii de execuţie din administraţia publică), realizarea unui atelier de lucru online (webinar) cu instituţiile relevante în domeniu, studiul legislaţiei naţionale aferente şi cercetarea studiilor europene cu privire la moduri flexibile de muncă în administraţia publică şi impactul acestora.

Cele două chestionare au fost aplicate la nivel naţional în perioada septembrie – octombrie 2020. Numărul răspunsurilor înregistrate a fost unul reprezentativ pentru validarea rezultatelor, respectiv de 3.285 pentru personalul cu funcţii de execuţie şi de 776 pentru personalul cu funcţii de conducere. 

Studiul, realizat cu resursele proprii ale INA, poate fi consultat AICI.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite