Revoluţia fiscală, un dezastru: în loc să aducă bani mai mulţi la buget, a adâncit deficitul

Revoluţia fiscală, un dezastru: în loc să aducă bani mai mulţi la buget, a adâncit deficitul

Dragnea, Vâlcov şi Teodorovici, sunt acuzaţi că prin rectificările bugetare luau transferau banii către interesele de partid

Revoluţia fiscală, cea prin care s-a dispus transferul contribuţiilor la pensii şi sănătate din sarcina angajatorilor în cea a angajaţilor, şi despre care guvernul PSD spunea că va creşte veniturile salariaţilor cu 25%, nu cu 2-3 lei cât a fost în realitate, a adâncit de fapt gaura din buget.

Deficitul la bugetul de pensii a ajuns la aproape 3 miliarde de lei în primele 10 luni din acest an, din care mai mult de 2 miliarde de lei provin din neplata contribuţiilor de către jumătate dintre companiile active în România.
Aceste cifre au fost prezentate joi de ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, care a explicat că vina nu aparţine angajatorilor, ci guvernării PSD, având în vedere că şi în acest moment ordonanţa privind transferul contribuţiilor este blocată în Parlament.
 
„Vă vorbeam despre aşa-zisa revoluţie fiscală prin transferul contribuţiilor. Avem jumătate din companii care nu au transferat contribuţiile, pentru că ordonanţa este încă în Parlament. Avem o gaură de 2 miliarde de lei, la 10 luni, prin neplata contribuţiilor către stat. N-am auzit niciodată pe Olguţa Vasilescu, guraliva Olguţa, vorbind de aceste 2 miliarde de lei şi de ce nu le-a colectat.
 
Ministrul Finanţelor a afirmat că situaţia pensiilor e cruntă şi că de fapt nu avem excedent, aşa cum sugerau când erau la guvernare miniştrii pesedişti ai Muncii şi Finanţelor, ci de fapt deficit, pentru care este nevoie urgentă de găsirea unor soluţii.
 
„Am tot discutat despre bugetul de pensii şi despre surprlusul care trebuie să fie la 10 luni. Avem un deficit de 2,9 miliarde de lei. Lucrurile pentru sfârşitul anului arată mult mai rău dacă nu facem ceva”, a adăugat Cîţu, referindu-se la plata pensiilor până la sfârşitul acestui an.
 
O altă problemă gravă despre care a vorbit Florin Cîţu este legată de plata concediilor medicale de către CNAS către companii,  „o altă gaură de 1,8 miliarde de lei”, pe care actualulguvern trebuie să o rezolve la viitoarea rectificare bugetară. 
 
Deficitul depăşeşte 4%
 
În ce priveşte controversata OUG 114, cea care a impus suprataxe companiilor din energie şi telecomunicaţii, dar şi pe activele bancare, ministrul Finanţelor a afirmat că a avut efecte extrem de negative asupra a şase sectoare din economie. „OUG 114 a pus pe butuci cam şase sectoare din economie”, a spus Cîţu.
 
În plus, deşi „taxa pe lăcomie” a fost creată să aducă mai mulţi bani la buget, deficitul este mult mai mare decât a recunoscut vreodată fostul ministru al Finanţelor Eugen Teodorovici.
 
"Deficitul la 9 luni trebuia să fie 2,28%, execuţia la 9 luni este 2,60%. Azi, vă prezint execuţia la 10 luni, exact cum mi-a predat-o domnul Teodorovici, cu un deficit de 2,84%. Este exact ceea ce am preluat eu, la 2,84%, mai mult decât trebuia să fie la sfârşitul anului (...) Deficitul la final de an, aşa cum arată situaţia în acest moment, dacă nu facem nimic, se va duce la peste 4%", a spus Cîţu.
 
Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, după primele nouă luni există o diferenţă la venituri de 21 miliarde lei, jumătate din sumă fiind bani necolectaţi şi cealaltă jumătate din fonduri europene, în timp ce, pe partea de cheltuieli, banii pentru investiţii şi pentru proiecte cu finanţare din fonduri europene nu sunt cheltuiţi.
 
"Veniturile estimate pentru primele 9 luni trebuiau să fie 249 miliarde lei, sunt 228 miliarde lei, 21 miliarde lei gaură, diferenţă, deficit. De unde vine diferenţa? Jumătate, 11 miliarde sunt bani necolectaţi, asta este ceva ce trebuie să discut cu ANAF. Cealaltă jumătate vine din fonduri europene. Niciodată nu a fost în intenţia celor de la PSD să ia aceşti bani.
 
Deci, pornim de la un deficit aprobat în Parlament de 2,7% şi ajungem la un deficit de 4%. Sunt foarte multe dovezi care demonstrează că o mare parte din acest deficit s-a întâmplat în ultimele zile după ce a căzut Guvernul PSD, o mare parte dintre cheltuieli au fost făcute atunci, o mare parte dintre contracte şi facturi au fost plătite în ultima perioadă", a mai afirmat şeful de la Finanţe.
 
El a anunţat că lucrează în paralel şi la bugetul 2020 care să vină cu un deficit mai aproape de ţinta asumată cu partenerii europeni.
 
”Toate informaţiile pe care vi le dau sunt menţionate în acest protocol de predare-primire cu ministrul Teodorovici, pe care eu nu l-am semnat încă”, a mai spus Cîţu.
 
Florin Cîţu: Au făcut două bugete, ca Al Capone. Vom sesiza organele penale
 
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că va sesiza organele penale în privinţa trioului Dragnea, Vâlcov şi Teodorovici, privind crearea unui grup infracţional organizat, legat de modul în care au gestionat bugetul statului.
 
"Am stat şi m-am uitat să văd care e situaţia datelor reale. Am avut discuţii şi cu partenerii internaţionali. Ca o concluzie: cam tot ce am găsit a depăşit cele mai pesimiste aşteptări. Am aflat că situaţia reală nu era cunoscută sau anticipată nici de partenerii noştri internaţionali. România în ultimii trei ani a fost condusă după două bugete. A fost un buget, cel prezentat în Parlament, şi un al doilea care avea toate informaţiile reale, pentru finaţarea baronilor locali. Metodă folosită de Al Capone, de a avea un registru pentru Fisc şi unul pentru el", a spus Cîţu.
 
"Totul a fost premeditat. Tot ce a fost în ultimii trei ani a fost premeditat. Pe de o parte aveam câteva indicii prin faptul că îşi dădeau tot felul de derogări de la legea responsabilităţii fiscale şi aşa mai departe, azi avem indicii la cum au fost folosiţi banii în buget. Un lucru foarte grav e că în ultimii 3 ani au fost afectate fundamentele economiei româneşti", a afirmat ministrul Finanţelor.
 
Potrivit acestuia, datele din buget au fost schimbate după plac, de multe ori, discreţionar, în detrimentul populaţiei şi spre folosul baronilor PSD.
 
"Bugetul naţional a fost transformat dintr-un instrument de susţinere a economiei într-un instrument în slujba partidului. Un mod prin care aceşti bani erau transferaţi pentru interese de partid, de fapt intrumentul era rectificarea bugetară. La începutul anului vedeai că bugetul era dimensionat OK, erau bani pentru investiţii, şcoli şi aşa mai departe.
 
Rectificările bugetare luau aceşti bani şi îi transferau către interesele de partid. Nu se putea face acest lucru fără complicitatea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză şi fără câteva artificii contabile care aranjau lucrurile. Dragnea, Vâlcov şi Teodorovici ştiau că banii nu vor ajunge la investiţii", a precizat Florin Cîţu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: