„Tovarăşii şi pretinii“ lui Ceauşescu încă datorează României sute de milioane de dolari

„Tovarăşii şi pretinii“ lui Ceauşescu încă datorează României sute de milioane de dolari

Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro

Ţările „prietene” ale lui Nicolae Ceauşescu încă mai au datorii uriaşe către România, în contul exporturilor derulate de ţara noastră înainte de 31 decembrie 1989 în state precum Libia, Coreea de Nord, Cuba sau Guineea.

Ştiri pe aceeaşi temă

România a reuşit să recupereze anul trecut doar 57,6 milioane de dolari în contul creanţelor României dinainte de 1989, după ce în 2017 şi 2018 au fost încasate doar 61 milioane de dolari, respectiv 60 milioane de dolari.

„La data de 31 decembrie 2019, creanţele României provenite din operaţiunile de export, cooperare economică internaţională şi alte acţiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989 erau de 658.579.463,61 dolari SUA pe relaţia devize convertibile şi de 1.556.653.696,50 ruble transferabile pe relaţia ruble transferabile şi alte sume în diverse valute”, arată un document elaborat de Ministerul Finanţelor.

Din suma totală de 658,6 milioane dolari pe relaţia devize convertibile, 417,3 milioane dolari (63,36% din datorie) reprezintă creanţe soluţionate şi reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului şi care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic). Cele 57 de milioane de dolari au fost recuperate de aici.

Restul de 241,3 milioane de dolari (36,64% din datorie) reprezintă creanţe care nu au fost soluţionate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia şi Tanzania). La acest capitol, România nu a reuşit să recupereze niciun ban, anul trecut.

Totodată, creanţele în ruble transferabile s-au majorat considerabil faţă de anul trecut, când se situau la 1.522.725.577,78 ruble transferabile, ţinând cont că se acumulează dobânzi şi penalităţi.

Topul datoriilor

România avea de recuperat 404,7 milioane de dolari de la Irak, la finalul anului trecut, în contul creanţelor externe rezultate din activitatea de export şi alte acţiuni externe derulate înainte de 31 decembrie 1989.

A doua cea mai mare sumă este datorată de Sudan, respectiv 169,5 milioane de dolari, urmată de Libia, care datorează României 45,5 milioane de dolari.

Situaţia la 31 decembrie 2018 a creanţelor externe rezultate din activitatea de export şi alte acţiuni externe derulate înainte de 31 decembrie 1989:

Nr.crt.

Ţara debitoare

Suma de recuperat

A. În dolari SUA                                                                        

1

Irak

404.728.062,92

 

 

2

Sudan

169.858.286,14

 

 

4

Mozambic

9.529.640,74

 

 

5

Libia

45.568.327,63

 

 

6

Republica Guineea

2.341.647,38

 

 

7

Republica Centrafricană

10.686.204,05

 

 

8

Nigeria

12.587.000,00

 

 

9

Somalia

2.526.759,43

 

 

10

Tanzania

99.000,00

 

 

11

Zair (R.D. Congo)

107.582,71

 

 

12

R.P.D.Coreeană

546.952,61

 

 

T o t a l

658.579.463,61

 

 

B. În ruble transferabile

 

1

R.Cuba

1.556.653.696,50

 

 

T o t a l

1.556.653.696,50

 

 


C. ALTE VALUTE

a. Sudan - 881.325,47 lire sterline

b. Libia - 22.930.147,992 dinari libieni (evidenţe MFP)

c. Guineea - 160.000 franci francezi = 24.391,84 euro (evidenţe MFP

De ce nu poate recupera România banii

Potrivit Ministerului Finanţelor, pe relaţia devize convertibile, faptul că România nu poate recupera datoriile se datorează dificultăţilor majore de ordin economic, financiar şi valutar cu care se confruntă unele ţări africane, ale căror debite către România însumează 183,2 milioane dolari SUA (75,92% din totalul creanţelor nereglementate în prezent), calificate ca eligibile pentru a primi asistenţă conform iniţiativei HIPC (ţări cu grad înalt de îndatorare, cele mai sărace din lume): Sudan, R. Centrafricană, Somalia, Tanzania.

Un alt motiv este apartenenţa unor ţări debitoare, care fac parte deja din programul HIPC (iniţiativa scutirii de datorii pentru ţările sărace puternic îndatorate), la categoriile de „ţări afectate de conflicte” şi „ţări post conflicte”, care urmează să primească sprijin financiar suplimentar din partea organismelor internaţionale: R. Centrafricană, Somalia, Sudan.

Relaţia specială România-Cuba

Pe relaţia ruble transferabile, România se loveşte de refuzul categoric al autorităţilor cubaneze, ţară care deţine 100% din creanţele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA şi pentru stabilirea unor modalităţi de rambursare a obligaţiilor sale valutare. Poziţia guvernului cubanez este de anulare 100% a creanţelor, atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după desfiinţarea Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), creat la iniţiativa URSS.

La 12 decembrie 2015, Cuba a ajuns la un acord cu 14 din cele 20 de ţări creditoare ale Clubului de la Paris cu privire la datoria restantă în sumă de 11,1 miliarde dolari, prin care creditorii au fost de acord să anuleze o parte din datorie (90%), dobânzile aferente şi penalităţile de întârziere şi reeşalonarea datoriei rămase pe o perioadă de 18 ani, după transformarea unei părţi considerabile în fonduri de dezvoltare locală.

Deşi România a solicitat Clubului de la Paris includerea României, alături de ţările membre, la negocierile care au avut loc între Clubul de la Paris şi partea cubaneză, din discuţiile care s-au purtat cu reprezentanţii Clubului a reieşit că procesul negocierilor cu partea cubaneză a fost foarte rapid, astfel încât nu s-a formulat o întrebare la nivel oficial privind participarea României ca observator la reuniunile Grupului Creditorilor Cubei din cadrul Clubului de la Paris.

În cazul datoriilor în ruble transferabile, este necesar ca ţările care au datorie în această monedă să stabilească înainte, la nivel bilateral, rata de conversie într-o valută convertibilă şi nivelul datoriei. Din informaţiile obţinute de la partea cubaneza datoria în ruble transferabile a Germaniei, Rusia, Mongoliei, Vietnamului şi Slovaciei s-a soluţionat prin ştergere.

Singura ţară fostă fostă membră CAER care a reuşit soluţionarea creanţelor în Cuba este Slovacia, însă numai pentru valuta forte aflată în conturile din Cuba, înainte de 1990.

Poziţia oficială a părţii cubaneze, exprimată atât prin scrisorile din octombrie 2014 şi octombrie 2017 ale lui Ricardo Cabrisas Ruiz, Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministrul Economiei şi Planificării din Cuba, cât şi cu ocazia vizitei ministrului Finanţelor Publice al României din decembrie 2018 este că politica oficială a Cubei este de ştergere totală a datoriilor în ruble transferabile şi că partea cubaneză doreşte să se menţină linia de separaţie între problema datoriei Cubei faţă de România şi cooperarea bilaterală.

Tratament pentru cancer versus datorie

Un document oficial al Ministerului Finanţelor publicat anul trecut arăta că fostul ministrul al Finanţelor Eugen Teodorovici a propus oficial Cubei compensarea datoriei istorice faţă de România, în schimbul tratamentului anti-cancer pe care îl dezvoltă această ţară.

În data de 2 decembrie 2018, Eugen Teodorovici şi fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea au efectuat o vizită în Cuba, controversată la acea vreme. Potrivit documentului publicat ulterior de Ministerul Finanţelor, „ministrul Teodorovici a precizat că scopul vizitei este de a debloca problema datoriei Cubei faţă de România şi de a identifica proiecte comune de cooperare în domeniul economic şi al sănătăţii”.

Ministrul Finanţelor a propus, astfel, „să fie valorificate unele facilităţi medicale şi de cercetare din ţara noastră prin realizarea unor proiecte comune în domeniul oncologiei, diabetologiei şi famaceutic, care să permită României să realizeze venituri compensatorii faţă de datoria Cubei şi să găsească soluţii pentru tratamentele contra cancerului”, potrivit documentului.

În acest sens s-a agreat constituirea unui grup de lucru, la nivel tehnic, care va analiza posibilităţile de cooperare în domeniul medical şi farmaceutic.

Cel mai recent document publicat de Ministerul Finanţelor în acest sens nu mai menţionează în niciun fel această cooperare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările