PNRR, proiecte de sute de milioane de euro în gaz, energie verde sau hidrogen. Care sunt companiile beneficiare

Foto: Arhivă Adevărul

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prevede, la capitolul contribuţiei componentei „Energie verde” la atingerea obiectivelor UE, obiective prudente, care să ducă la renunţarea la cărbune în 2032.

Astfel, sunt prevăzute:

- creşterea capacităţii de producţie de electricitate din surse regenerabile „de la 4.405 MW instalaţi pe eolian şi solar, în urma proiectelor urmate a fi finanţate prin PNRR, până la 4.640 MW”

- până în trimestrul  2 din 2026 se vor instala 545 MW de „capacitate nouă doar prin schema suport pusă la dispoziţie de guvern prin PNRR, în plus faţă de altă capacitate instalată livrată de piaţa care să ne ducă spre ţinta de 6,9 GW de capacităţi adiţionale de energie din surse regenerabile până în anul 2030”;

- până „cel târziu” în trimestrul 3 2026 se vor închide cel puţin 5 din cele 9 exploataţii miniere pe lignit din cadrul CE Oltenia;

- până „cel târziu” în trimestrul 3 2026 se vor înlocui cel puţin 1.300 MW pe lignit „cu capacitate flexibilă pe gaz, în ciclu combinat hydrogen readiness sau în înaltă cogenerare”;

- până în trimestrul 2 2026 vor fi conectaţi 90.000 de consumatori la reţea de distribuţie gaz în amestec cu hidrogen;

- „proiecte demonstrative integrate în domeniul hidrogenului verde. Prin aceste proiecte pilot estimam sa putem produce din cel puţin 30 MW de energie solară, până în 2024”.

Proiectele energetice favorite ale PNRR

Proiectele principale sunt cele ale parteneriatului Romgaz – GSP Power de producţie energetică pe gaze şi în parcuri fotovoltaice şi de producţie de hidrogen verde, în valoare de 585 de milioane de euro. Cele două proiecte acoperă 36% din bugetul PNRR rezervat energiei, de 1.623,5 milioane de euro.

-  la Halânga (Mehedinţi): centrală pe gaze cu o capacitatea de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW, instalaţie de producţie a hidrogenului verde (obţinut din resure regenerabile, prin electroliză) şi instalaţie de captare a CO2 – în valoare de 320 milioane de euro;

- la Constanţa: acelaşi tip de centrală, parc fotovoltaic de 20 MW, instalaţie de producţie a hidrogenului verde şi instalaţie de captare a CO2 – în valoare de 265 milioane de euro.

- cu 100 milioane euro –  al treilea proiect punctual precizat în PNRR: o instalaţie a Hidroelectrica de producţie a hidrogenului verde;

- cu 32,5 milioane euro – proiectul Electrica (EL) de stocare a energiei electrice, cu o capacitate instalată de 50 MW

- cu 28 milioane euro – proiectul Nuclearelectrica (SNN) de construcţie a unei centrale fotovoltaice în scopul producţiei de hidrogen verde, care va fi stocat în baterii şi supercondensatori.

Obiectivele majore de investiţii  şi reformele necesare

Nu sunt prevăzute proiecte de creştere a capacitătii reţelelor electrice, deşi PNRR invocă o analiză a adecvanţei sistemului energetic national, care „a constatat un deficit important de putere instalată pentru satisfacerea indicatorilor” europeni. Nu este pomenită nici Transleectrica (TEL), operatorul sistemului energetic naţional, precizează Curs de Guvernare.ro.

Se prevede, însă,un cost de circa 400 de milioane de euro pentru:

- „dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaze naturale (staţii de transport, distribuţie, comprimare) într-o regiune slab conectată la reţeaua de gaze, capabilă să primească hidrogen şi alte gaze decarbonizate (de exemplu, bio-metan etc.) până la 10% din capacitate”.

- 4.000 km „de conducte inteligente cu 160.000 de conexiuni, cu un sistem inteligent de măsurareֲ”.

- introducerea hidrogenului în reţeaua nouă  va fi efectuată de Transgaz (TGN).

- Lanţul industrial de producţie şi/sau reciclare a bateriilor, a panourilor fotovoltaice fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), cercetare şi dezvoltare în domeniu şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice – 167,5 milioane de euro.

- Stimularea eficienţei energetice în industrie prin IMM-uri şi în industria prelucrătoare, prin apeluri competitive de proiecte – 100 milioane de euro.

Reformele asumate:

- Reformarea pieţei energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic şi susţinerea unui cadru legislativ şi de reglementare stimulativ  pentru investiţiile private în producţia de energie electrică din surse regenerabile

- Dezvoltarea unui cadru legislativ şi de reglementare favorabil pentru viitoarele tehnologii, în special hidrogen şi soluţii de stocare

- Îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor de stat din sector

- Reducerea intensităţii energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil pentru creşterea eficienţei energetice în industrie

- Creşterea competitivităţii şi decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire

- Decarbonizarea sectorului transporturilor prin investiţii în infrastructura de transport electric şi promovarea de stimulente pentru transportul ecologic

Alte prevederi:

Creşterea cu 6.500 de staţii noi de încărcare pentru vehiculele electrice (800 realizate până în 2022), de la 400 staţii de încărcare din prezent (0,2% din totalul european actual);

Consolidarea cadrului legislativ în vederea susţinerii investiţiilor în sectorul industrial are ca obiectiv atingerea unei ţintei naţionale de 32,5% privind eficienţa energetică (EE), în conformitate cu obiectivele Planului Naţionar Integrat energie  – climă (PNIESC);

Revizuirea Planului de Dezvoltare a Reţelei Electrice de Transport (RET), prin dialog strâns cu reprezentanţii asociaţiilor de profil şi ai sectorului bancar, în vederea îndeplinirii obligaţiilor României de a atinge ţintele de energie regenerabilă în anul 2030.