În al doilea rând, vorbim despre de publicarea Ordinului nr. 267 cu privire la aplicarea pe anul fiscal 2021, a indicelui preţurilor de consum (IPC) utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul de 102,4 %.

Gândul mă duce la domnitorul Vlad Ţepeş, denumit şi Vlad Drăcula (Dracula, de către străini), ce a domnit în Ţara Românească în anii 1448, 1456-1462 şi 1476.

În timpul domniei sale, Ţara Românească şi-a obţinut temporar independenţa faţă de Imperiul Otoman. Vlad Ţepeş a devenit vestit prin severitatea sa şi pentru că obişnuia să îşi tragă inamicii în ţeapă. Din cauza conflictelor comerciale cu negustorii braşoveni, aceştia l-au caracterizat, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonică, ne precizează Wikipedia.

Faţă de aceste premize /  cauze / condiţii mai vechi şi mai noi, daţi-mi voie să vă prezint un studiu de caz, un cabinet de avocat.

Studiu de caz

În urma unei inspecţii fiscale în anul 2014 s-a constata faptul că a obţinut / realizat în anul 2013, un venit net impozabil de 60.000 lei (diferenţa dintre venitul brut de 125.000 lei şi cheltuielile deductibile de 65.000 lei), mai mic decât 100.000 lei înscris în Declaraţia (formularul 200) privind veniturile realizate în România, în data de 24.02.2014.

Cu toate acestea, potrivit Deciziei de impunere ulterioare verificării, s-a micşorat concomitent: venitul brut la 125.000 lei, (ca urmare a depăşiri plafonului de TVA pe anul precedent), de la 170.000 lei, cheltuieli deductibile de la 70.000 lei la 65.000 lei, şi CASS cu o sumă în minus de  – 1.870 lei. Astfel, se observă că baza de calcul la stabilirea diferenţei de CASS (contribuţiei de asigurări sociale de sănătate) pentru anul 2013, a avut în vedere suma achitată de contribuabilul pe anul 2013, inclusiv accesoriile (dobânzi şi penalităţi).

Or, acest aspect denotă lipsa de conformitate a Deciziei, cu situaţia fiscală reală a contribuabilului în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale restante aferente anului 2013. 

Având în vedere prevederile art. 15 din Noul Cod civil: “niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil contrat bunei-credinţe”

Decizii de impunere

1. Decizia de impunere (260) privind plăţile anticipate cu titlu de impozit şi CASS pentru anul 2013, la data de 07.03.2013, pentru plăţii anticipate în sumă totală de 1.104 lei = (60.000 lei – 40.000 lei) x 5,5 %, în funcţie de IPC.

2. Decizia de impunere, la data de 30.05.2014, pentru o bază impozabilă de - 34.000 lei = [(65.000 lei – 125.000 lei) + 26.000 lei plăţii efectuate la CASS pe anul 2013], respectiv, o contribuţie la CASS suplimentar în minus de – 1.870 lei = (34.000 lei x 5,5 %).

3. Decizia de impunere anuală (630) privind CASS pentru anul 2013, la data de 20.08.2018, pentru o diferenţă stabilită în plus de + 4.396 lei = [(100.000 lei x 5,5 %) – 1.104 lei].

4. Decizia de impunere anuală (630) privind CASS pentru anul 2013, la data de 28.09.2019, pentru o diferenţă stabilită în minus de – 1.870 lei = {[(100.000 lei – 34.000 lei) x 5,5 % - 1.104 lei] – 4.396 lei}.

Se consideră că pentru determinarea cu exactitate şi în acord cu legislaţia fiscală a obligaţiile fiscale datorate pe anul 2013, diferenţa de CASS trebuia calculată prin raportare la venitul net impozabil obţinut în realitate de subscrisa în anul 2013, respectiv de 60.000 lei şi nu de 100.000 lei, cât s-a declarat.

În al doilea rând, se apreciază că nu numai baza de calcul cuprinsă în Decizie este greşită, în condiţiile, în care din evidenţa informatică a organului fiscal rezultă faptul că pe anul 2013 s-a achitat suma de 26.000 lei din care 6.000 lei reprezentând dobânzi şi penalităţii, ce nu trebuiau luate în calcul, dar şi cuantumul sumei ce reprezintă obligaţii fiscale cu titlul de CASS, regularizare, pe anul 2013 pe care contribuabilul le-a achitat în sumă de 4.396 lei.

Totodată, se apreciază că prin emiterea prezentului act administrativ cu o întârziere de aproximativ 5 ani şi jumătate, dreptul subscriei de a deduce aceste cheltuieli a fost încălcat, în condiţiile, în care la nivelul anilor 2012-2015, deveneau aplicabile prevederile din vechiul Cod Fiscal (Legea nr. 571 din 2003).

Analiza din punct de vedere procedural 

1. Persoanele care realizează venituri din profesii libere au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi în cel de asigurări sociale de sănătate.

2. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

3. Baza lunar de calcul a CASS datorată la Fondul naţional unic este diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate, exclusiv, cheltuieli reprezentând contribuţii sociale.

4. Contribuabilii sunt obligaţii să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale. În cazul CASS, plăţire anticipate se stabilesc de organul fiscal, prin decizia de impunere, pe baza declaraţiei de venit estimat / norma de venit sau a declaraţiei privind venitul realizat, după caz.

5. Decizia de impunere, baza de calcul a CASS se evidenţiază lunar, de contribuabil, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

6. Stabilirea obligaţiilor anuale a CASS, pe baza declaraţiei privind venitul realizat, precum şi încadrarea în plafonul minim, se realizează de organul fiscal, prin decizie de impunere anuală.

7. Plata contribuţiei de CASS se efectuează în termen de cele mult 60 de zile de la data comunicării deciziei iar sumele achitate în plus se compensează sau se restituie potrivit Codului de procedură fiscală.

Concluzie

Se poate aprecia că pasivitatea fiscului în ceea ce priveşte emiterea de decizii de regularizare pentru contribuţiile la CASS denotă reaua-credinţă a acestuia şi totodată, poate fi concretizată într-un abuz de drept, având în vedere că, aşa cum s-a arătat, subscrisa nu a mai avut posibilitatea să treacă contribuţia CASS achitată pe anul 2013 la cheltuieli deductibile. 

Toate acestea cu atât mai mult cu cât, la momentul comunicării Deciziilor de impunere, legislaţia în materie fiscală nu mai prevedea recuperarea contribuţiilor la categoria cheltuielilor deductibile.

Utilizarea unor programe informatice netransparente, din punct de vedere al codificării şi al modului de operare cu acestea, în cadrul percepţiei contribuabilului.  

Toate acestea determină necesitatea unor schimbării / modernizării / actualizării la nivel european.

Dr. ec. Viorel Crăciuneanu activează în cadrul propriului cabinet de insolvenţă, www.craciuneanu.ro