INFOGRAFIE ANALIZĂ Cât de ruptă e România între bogaţi şi săraci

INFOGRAFIE ANALIZĂ Cât de ruptă e România între bogaţi şi săraci

"Am văzut că este o preocupare când se vede creşterea economică în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alţii nu se vede, asta este tipologia de creştere economică în care ne situăm“, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR FOTO Mediafax

Indicatorii economici reflectă discrepanţe regionale tot mai mari care duc, practic, la două Românii, cu realităţi diferite. În timp ce judeţele Vaslui, Botoşani şi Teleorman se zbat într-o sărăcie la limita subzistenţei, Capitala, Timiş, Braşov, Constanţa şi Sibiu prosperă pe fondul dezvoltării industriei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Polarizarea economiei româneşti a ajuns la apogeu: Vaslui, Botoşani, Teleorman, Neamţ şi Mehedinţi generează un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 20.000 de lei, la jumătate faţă de cele mai bogate judeţe: Timiş, Braşov Constanţa, Sibiu şi Argeş. Bucureşti şi Ilfov produce un PIB/cap de locuitor de peste 76.000 de lei. 
 
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), arăta recent că România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carpaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone decât a câtorva enclave unde s-au concentrat investiţiile străine, Bucureştiul fiind pregătit să treacă la euro, dar este tras în jos de „Las Fierbinţi“. „Când cineva studiază economia, are producerea venitului şi distribuţia. Faptul că România are distribuţia mai mult sau mai puţin polarizată, că România se dezvoltă polarizat, în câteva enclave, mai ales în zone în care sunt investiţii străine directe, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti, câteva zone din Transilvania, ţine de altceva decât de un indice agregat care este legat de creşterea economică“, spunea Mugur Isărescu.
 
„Adevărul“ a realizat o radiografie care susţine, prin cifre, argumentele guvernatorului BNR. România a avut anul trecut un PIB de 628,6 miliarde de lei, mai mare cu 3,5% decât în 2012, dar o cincime din el a fost generat numai de Bucureşti, iar o altă cincime de Timiş, Constanţa, Braşov, Prahova şi Cluj. La polul opus, cele mai sărace judeţe din România – Covasna, Mehedinţi, Tulcea, Sălaj şi Vaslui – produc de-abia 4% din PIB-ul ţării. 
 
Bucureşti-Ilfov, pregătit pentru zona euro
 
Dacă luăm în calcul gradul de dezvoltare al zonei Bucureşti-Ilfov, am putea spune că România este pregătită să intre în zona euro. Capitala are un PIB/cap de locuitor de peste 84.000 de lei, aproape de trei ori mai mult faţă de media naţională. Salariul mediu net se apropie de 2.400 de lei pe lună, cu 50% peste media naţională, în timp ce rata şomajului depăşeşte cu puţin 2%. Iar asta se explică ţinând cont de faptul că firmele înregistrate în Bucureşti generează peste o treime din cifra de afaceri totală a companiilor din România şi cumulează cam tot atât din numărul total de angajaţi din mediul de afaceri. Cele mai mari companii multinaţionale care activează în România au sediul în Capitală. De exemplu, OMV Petrom, care până în 2012 a fost cea mai mare companie din ţară, cu afaceri care au depăşit 4 miliarde de euro, are sediul în Bucureşti. La fel şi giganţii telecom Orange, Vodafone şi Cosmote.  
 
Industria, principalul motor de creştere
 
Judeţul Timiş urmează Bucureştiului în clasamentul privind valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, respectiv 47.670 de lei. Aici, salariul mediu net este de aproape 1.700 de lei, iar rata şomajului este de numai 1,5%. 
 
În Timiş activează aproximativ 6.100 de companii străine, fiind judeţul care a atras cei mai mulţi investitori străini. Iar asta datorită poziţionării la graniţă, fiind o poartă către Vest. Datorită forţei de muncă ieftină, mulţi străini au ales să-şi deschidă în Timiş unităţi de producţie, în special în domeniul componentelor auto, cum sunt Continental, Delphi Packard sau TRW Automotive. 
 
Şi judeţul Braşov, unde PIB/cap de locuitor se ridică la peste 43.000 de lei, se dezvoltă, în bună măsură, datorită investiţiilor masive pe care le-au făcut străinii în unităţile de producţie a componentelor auto. Companii precum Schaeffler, Preh sau Quin au fiecare peste 400 de angajaţi. În judeţul Braşov sunt înregistrate peste 20.000 de firme, iar salariul mediu net depăşeşte 1.550 de lei pe lună. Cea mai mare companie din „inima“ României este lanţul Selgros Cash&Carry, cu peste 4.000 de angajaţi. 
 
Constanţa, ajutat de poziţia strategică
 
Constanţa, judeţ cu un PIB/cap de locuitor de 40.000 de lei, a intrat în vizorul investitorilor români şi străini datorită poziţionării strategice lângă Marea Neagră. Judeţul Constanţa a devenit în ultimii ani un punct de atracţie pentru investiţiile în industria navală, petrol şi gaze, energie din surse regenerabile sau agricultură. Cea mai mare companie din judeţ, care conduce detaşat clasamentul, este Rompetrol Rafinare, cea mai mare rafinărie din România şi singura care are ieşire directă la Marea Neagră. Aici, salariul mediu net este de 1.500 de lei pe lună, iar şomajul depăşeşte cu puţin 3%.  
 
Sibiu, cu un PIB/cap de locuitor de aproape 38.000 de lei, este un alt judeţ care s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani datorită investiţiilor însemnate ale străinilor în industria componentelor auto. De exemplu, Continental Automotive System avea la sfârşitul anului trecut aproape 2.400 de angajaţi la Sibiu, iar anul acesta au anunţat extinderea activităţii în judeţ. În Sibiu, salariul mediu net este de 1.510 lei pe lună. 
 
Sibiul este urmat de Argeş, cu un PIB/cap de locuitor de puţin peste 35.000 de euro, judeţ unde îşi desfăşoară activitatea cea mai mare companie din România, dar şi cel mai mare exportator – Dacia. Producătorul de autoturisme a devenit în 2013 cea mai mare companie de pe plan local, după ce a surclasat OMV Petrom cu o cifră de afaceri de 18,4 miliarde de lei (4,16 miliarde de euro). Mulţi investitori au venit în Argeş pentru a furniza componente fabricii de la Mioveni şi pentru a fi mai aproape de aceasta. În judeţ există 40 de furnizori de piese pentru Dacia. Din cele mai mari 20 de companii din judeţ, 12 lucrează în auto sau în industria componentelor auto şi se numără printre furnizorii Dacia, potrivit „Ziarului Financiar“. 
 
Lipsa unei autostrăzi pe Valea Oltului între Piteşti şi Sibiu generează pentru Dacia costuri suplimentare de 60 de euro pentru fiecare maşină transportată la export. Salariul mediu net este în Argeş de aproape 1.650 de lei, însă rata şomajului este de aproape 5,5%, peste media naţională. 
 
În categoria judeţelor dezvoltate din România se mai încadrează Gorj, unde activează Complexul Energetic Oltenia, Alba (cu investiţii masive în industria componentelor auto), Arad şi Cluj. 
 
 
Judeţele moarte
 
La polul opus, în rândul judeţelor cu o activitate economică aproape inexistentă, cu şomaj mare şi cu o populaţie sărăcită se află Vaslui, Botoşani, Teleorman, Neamţ şi Mehedinţi. În Vaslui, judeţul cu cel mai mic PIB/cap de locuitor – 14. 640 de lei şi cu cea mai mare rată a şomajului din ţară – 10,43%, majoritatea tinerilor au luat calea străinătăţii pentru a supravieţui. Aici, salariul mediu net lunar nu depăşeşte 1.200 de lei pe lună, iar cele mai mari afaceri din judeţ sunt cele din agricultură. 
 
Botoşani, cunoscut drept polul sărăciei, generează un PIB/cap de locuitor de puţin peste 16.000 de lei şi trăieşte, în special, de banii trimişi în ţară de românii care lucrează în Spania sau Italia. Aici, doar unu din opt locuitori are un loc de muncă, în timp ce numărul pensionarilor este cu 50% mai mare decât al salariaţilor. Salariul mediu net este de numai 1.185 de lei pe lună, iar rata şomajului este de 4,5%. 
 
De asemenea, din economia moartă a României mai fac parte judeţele Teleorman, Neamţ şi Mehedinţi, cu un PIB/cap de locuitor mai mic de 20.000 de lei, cu o rată a şomajului peste medie, cu un salariu mediu net mai mic de 1.300 de lei/lună şi cu o industrie inexistentă.   
 

 

Mai puteţi citi:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: