Forbes: OSIM nu mai protejează mărcile înregistrate

 Dacă ţii la brandul care te-a consacrat în piaţa ta, nu-i lăsa şi pe alţii să se „înfrupte" din el. De două luni, OSIM nu mai protejează mărcile înregistrate și deja au apărut conflicte

Cosmin Popescu e atât de bine conectat la industria horeca, încât pare că face asta de-o viaţă. Are 29 de ani, iar din 2002 a pus pe picioare cinci localuri. Este unul dintre cei trei acţionari ai berăriei Oktoberfest din Centrul Vechi al Capitalei, şi ştie tot ce mişcă pe strada Şelari, înţesată cu zeci de berării. Ca să se diferenţieze de concurenţi, a legat numele berăriei sale de un serviciu neobişnuit: oferă bere la găleată (în sensul cel mai propriu, o găleată cu 15 litri de bere!).

Şi tocmai pentru că era sigur că are de oferit ceva diferit faţă de competiţie, şi-a înregistrat marca „Oktoberfest" - sinonimă cu berea - la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci). Festivalul Oktoberfest din Germania este, probabil, cel mai cunoscut eveniment de gen din Europa. „Mi-a trecut prin cap acest nume şi am descoperit uimit că nu era înregistrat de nimeni în România. Marca asta e o mină de aur", spune Popescu, care n-a investit niciun sfanţ în marke-tingul mărcii sale: pur şi simplu numele spune totul. Până la Oktoberfest, antreprenorul n-a fost suficient de inspirat încât să-şi aleagă un brand cu un nume puternic comercial (mai deţine pub-ul „Revenge", iar de curând a închis localul „Caracal"). Cosmin Popescu a depus cererea la OSIM în februarie 2008 şi a deschis berăria din Şelari un an mai târziu.

La începutul lunii mai anul acesta, a descoperit cu surprindere că o marcă similară cu a sa, „Micul Oktoberfest", deţinută de o firmă din Braşov, a încercat să se înregistreze la OSIM. În plus, şi logo-ul cu care firma din Braşov a depus cererea de înregistrare la OSIM este destul de asemănător cu cel al lui Popescu. Proprietarii firmei din Braşov, Food Bar Consult, nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei, dar ei sunt cei care au organizat anul trecut festivalul „Micul Oktoberfest" în Braşov, fără ca marca să fi fost înregistrată. Legea s-a schimbat de la începutul lunii mai, iar OSIM nu se mai asigură, precum o făcea până acum, că un brand care face cerere de înregistrare există deja pe piaţă sau nu. Prin urmare, Cosmin Popescu are toate motivele să fie îngrijorat: el s-a gândit primul la această marcă şi a plătit înregistrarea ei, aşa că e normal ca doar el să o folosească.

Până acum, o cerere depusă la OSIM era analizată, iar dacă o altă marcă similară exista deja în baza de date a instituţiei, atunci respectiva cerere era respinsă. În momentul în care a înregistrat „Oktoberfest", Cosmin Popescu ştia că marca sa era protejată de OSIM timp de zece ani. Iar dacă timp de cinci ani nu ar fi fost folosită, atunci Popescu era decăzut din drepturi, iar marca ar fi putut fi acordată altcuiva.

În noile condiţii, odată cu schimbarea legii, oricine poate folosi marca „Oktoberfest". La fel se poate întâmpla cu orice marcă din piaţă, chiar şi cu cele celebre: o şaormerie din colţ se poate numi McDonald's, dacă proprietarul de drept al mărcii nu se opune timp de două luni de la depunerea unei cereri concurente.

Proprietarul pub-ului din centrul Capitalei lucrează cu o agenţie de proprietate intelectuală (un fel de casă de avocatură specializată pe acest domeniu), Nomenius, căreia îi plăteşte, de la intrarea în vigoare a noii legi, o taxă de 15 euro pe lună pentru monitorizarea posibililor concurenţi ai mărcii sale în buletinul oficial al OSIM, care apare săptămânal. Aşa a aflat că „Micul Oktoberfest" cerea înregistrarea la OSIM. Prin urmare, avocaţii de la Nomenius au depus o cerere de opoziţie la OSIM, pentru ca „Micul Oktoberfest" să nu fie înregistrat. În prezent, autoritatea analizează cazul şi dacă se ajunge la concluzia că mărcile sunt similare, atunci va respinge de la înregistrare „Micul Oktoberfest".

Schimbarea legii a fost determinată de alinierea la modul comunitar de a privi mărcile: statul nu protejează mărcile, dacă proprietarii lor nu sunt interesaţi s-o facă. Până acum, spune Ovidiu Dinescu, purtătorul de cuvânt al OSIM, protecţia acordată de instituţie a făcut ca multe dintre mărcile înregistrate să fie nefolosite iar noii doritori să nu le poată înregistra. Instituţia nu poate spune însă precis despre câte mărci inactive este vorba - dintr-un total de 60.000, câte sunt înregistrate acum. „Criza financiară, care a dus în faliment multe firme, a înmulţit numărul de mărci nefolosite", explică Dinescu.

Modificarea are şi părţi „bune", şi părţi „rele", spune Radu Bozocea, partener al agenţiei de proprietate intelectuală Weizmann Ariana&Partners, cea mai mare agenţie de profil din piaţă, cu afaceri de 600.000 de euro anul trecut. Pe de o parte, piaţa se „liberalizează", iar mărci preţioase - dar nefolosite - pot reintra în circuit. Pe de altă parte, companiile mici văd în monitorizare un cost inutil, în condiţiile în care plătesc înregistrarea acestora la OSIM.

Pentru Radu Bozocea, însă, schimbarea are doar părţi bune - lucru valabil pentru toate agenţiile de proprietate intelectuală. El percepe clienţilor care vor ca marca să le fie monitorizată o taxă de 30 de euro pe lună. Asta îi va creşte businessul, dar nu în viitorul apropiat. „La început va fi un val de conflicte. Doar după câteva procese răsunătoare cred că lumea va înţelege cât de importantă este monitorizarea mărcii în buletinul OSIM şi protejarea acesteia de concurenţi", spune el.

Deşi s-a degrevat de o parte bună din atribuţii, OSIM continuă să tarifeze înregistrarea mărcilor ca până acum: taxa minimă este 540 de lei, cost care acoperă înregistrarea unei mărci fără logo, într-o singură clasă. Un logo costă 108 lei, iar fiecare clasă în plus se taxează cu încă 180 de lei. Cu logo color, înregistrarea ajunge să coste 1.188 lei. Ovidiu Dinescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei, spune că OSIM continuă să verifice mărcile, însă doar pentru situaţii de refuz absolut: marca nu trebuie să fie descriptivă - nu poţi înregistra de exemplu „Scaun comod", spune el -, nu trebuie să fie discriminatorie etc.

Mulţi dintre antreprenorii români nu sunt conştienţi de adevărata valoare a mărcilor lor, afirmă Bozocea. Dovadă stă numărul redus de mărci înregistrate la OSIM. Sunt situaţii în care în cazul unei tranzacţii, marca reprezintă şi 20-30% din valoarea totală a acesteia. Potrivit avocatului, unora dintre antreprenori li s-au deschis ochii privind importanţa brandurilor după scandaluri precum „Salam Săsesc". Cris-Tim s-a judecat timp de patru ani cu alţi producători de mezeluri care foloseau marca, tocmai pentru că societatea lui Radu Timiş nu înregistrase marca la OSIM. „După acei patru ani de procese, puţini consumatori mai ştiau cine deţinea de fapt Salam Săsesc. Mulţi au profitat de marcă", îşi aminteşte Bozocea. „În momentul ăsta, cred că nimeni nu concurează o marcă din reavoinţă, doar ca să profite de noua lege". Din simplul motiv că noua lege este prea puţin cunoscută. Dar cu siguranţă vor fi şi asemenea cazuri - „Micul Oktoberfest" este doar începutul.

Citiţi mai multe despre pericolele noilor reglementări ale OSIM în numărul 35 al revistei Forbes România.