Decizii de impunere făcute după ureche de ANAF. Ce nereguli a mai găsit Curtea de Conturi

Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2018 a scos la iveală o sumedenie de nereguli în activitatea Fiscului, inclusiv prin necorelarea aplicaţiilor informatice cu modificările legislative.

Cele 110 misiuni de audit efectuate de Curtea de Conturi la ANAF au avut ca obiect modul în care organele fiscale centrale, respectiv structurile teritoriale subordonate ANAF, au respectat prevederile legale privind formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasarea veniturilor Bugetului general consolidat, administrate de ANAF. 

Astfel, din centralizarea şi analizarea documentelor şi situaţiilor întocmite la nivelul structurilor din aparatul central al ANAF au rezultat următoarele: 

Cu privire la evidenţa analitică pe plătitor s-a constatat faptul că nu au fost luate măsuri pentru a se efectua completările care se impuneau, începând cu data de 1.01.2018, la aplicaţiile informatice DECIMP şi SIACF precum şi în Declaraţia 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, pentru a fi puse în concordanţă cu OMFP nr. 1243/2018 privind completarea unor reglementări contabile, în sensul introducerii drept cod de impozit a „Contribuţiei de asigurări sociale” şi a „Contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”. 

În ceea ce priveşte modul de calcul al accesoriilor pentru obligaţiile fiscale principale stabilite suplimentar în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice s-a constatat că nu există o procedură privind modul de întocmire a „Situaţiei privind termenul scadent al obligaţiilor fiscale principale stabilite suplimentar de inspecţia fiscală” şi nici în ceea ce priveşte prelucrarea acesteia de către serviciile de gestiune declaraţii şi calcularea obligaţiilor fiscale accesorii de către serviciile de evidenţă analitică pe plătitori, pe diferite tipuri de obligaţii fiscale: TVA, accize, impozit pe profit etc. şi a obligaţiilor fiscale accesorii, reprezentând penalităţi de nedeclarare. 

De asemenea, s-a constatat faptul că aplicaţiile informatice (DECIMP şi SIACF) care asigură preluarea şi stingerea sumelor stabilite suplimentar prin Deciziile de impunere şi Situaţiile privind termenul scadent al obligaţiilor fiscale sunt insuficient dezvoltate şi nu conţin modificările aduse prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. 

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală 

Principalele constatări rezultate în urma acţiunii de control la Direcţia Generală Antifraudă Fiscală 

- referitor la programul privind activitatea de control aferentă anului 2018 s-a constatat durata exagerat de mare a unor acţiuni de control, precum şi nefinalizarea unor acţiuni de control incluse în Planul de control încă din anul 2014;

- în ceea ce priveşte procedurile şi instrumentele utilizate pentru determinarea riscului fiscal s-a constatat faptul că nu au fost utilizate/nu există proceduri formalizate cu privire la: 

• analiza de risc în vederea identificării/selectării contribuabililor cu risc fiscal ridicat şi identificarea de noi domenii, identificarea activităţilor cu risc fiscal;
• constituirea şi utilizarea unei baze de date în care să fie evidenţiaţi comercianţii cu activitate în mediul online în vederea selectării comercianţilor cu risc fiscal mare; o referitor la modul de întocmire a actelor de control: 
• au fost identificate situaţii de neaplicare a sancţiunii complementare, constând în suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor pentru 30 de zile, în cazurile în care inspectorii antifraudă au constatat nerespectarea de către agenţii economici a prevederilor OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; 
• în unele acte de control se menţionează că s-au întocmit procese-verbale de ridicare de înscrisuri, dar, de fapt acestea nu au fost întocmite şi nici nu s-au ridicat înscrisuri; 
• în unele cazuri, declararea în inactivitate fiscală s-a făcut cu întârziere; 
• nu în toate cazurile sunt precizate în mod punctual obiectivele controlului; 
• s-a constatat că, în anul 2018, 1.006 acţiuni de control au fost finalizate într-o perioadă mai mare de 100 de zile; 

- au existat situaţii în care: 

• în procesele-verbale întocmite de inspectorii antifraudă fiscală au fost menţionate acte normative care nu pot fi imputate societăţilor comerciale; 
• procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor au conţinut erori materiale sau faptele sancţionate au fost descrise insuficient, ceea ce a condus la anularea acestora; 
• sancţiunea aplicată nu a fost proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite; 
• prin procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor au fost aplicate sancţiuni contravenţionale pentru fapte prescrise la data respectivă; 
• nu au fost motivate deciziile de instituire a măsurilor asiguratorii, respectiv pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să-şi ascundă, eventual să-şi risipească patrimoniul; 
• măsurile asiguratorii dispuse nu au fost stabilite în limita a 150% din valoarea creanţei estimate; 

- au existat situaţii de neefectuare în timp real a acţiunilor de control la societăţi cu risc fiscal ridicat, fapt ce a condus la următoarele situaţii: 

• încheierea de procese-verbale de control în lipsa reprezentanţilor legali ai societăţilor comerciale devenite între timp „firme fantomă”; 
• instituirea de măsuri asiguratorii pentru debite estimate, de cele mai multe ori, în urma consultării bazelor de date şi a informaţiilor din aplicaţiile informatice ale ANAF, după ce activele societăţilor comerciale au fost înstrăinate; 
• finalizarea acţiunilor de control şi instituirea de măsuri asiguratorii cu puţin timp înainte de intrarea societăţilor comerciale în insolvenţă, nemaifiind posibilă individualizarea creanţei prin efectuarea de inspecţii fiscale în vederea înscrierii la masa credală, instanţele judecătoreşti desfiinţând măsurile asiguratorii; 
• întocmirea de sesizări penale după ce unii reprezentanţi legali ai societăţilor comerciale auditate – cetăţeni străini, părăsiseră deja teritoriul României; 

-) referitor la modul de soluţionare a sesizărilor şi reclamaţiilor în conformitate cu prevederile OG nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor s-a constatat netransmiterea către petiţionari a soluţiilor rezultate din verificări, contrar prevederilor art. 13 din OG nr. 27/2002;

-) referitor la întocmirea actelor de sesizare penală s-au constatat unele situaţii în care actele de sesizare penală au fost întocmite fără ca la fundamentarea acestora să se ţină cont de toate prevederile legale din domeniu.