Daniel Zamfir: Plafonarea preţurilor la energie, discutată în Senat. Plafonarea se va face ca medie a preţurilor din lunile ianuarie - septembrie 2021

Foto Shutterstock

Proiectul de lege PSD de plafonare a preţului la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii casnici va fi discutat astăzi, la ora 10, la  Comisiile Economică, Energie şi Buget-Finanţe, a anunţat senatorul Daniel Zamfir, iniţiatorul proiectului de lege.

„Plafonarea nu se va face la preţurile de azi, va fi media lunilor ian-sept 2021, iar preţurile vor scădea la jumătate la energie electrică şi cu peste 200% la gaze naturale”, a declarat Daniekl Zamfir, scrie Financial Intelligence.

Potrivit proiectului de lege al PSD, preţurile la energie electrică şi la gaze naturale se plafonează la nivelul mediu al perioadei martie-septembrie 2021, pentru o perioadă de şase luni, pentru consumatorii casnici. În vederea aplicării prevederilor,  Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) emite Ordin în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Ministerul Energiei constituie şi gestionează Fondul naţional pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori şi pentru compensarea cu până la 50% a diferenţei de preţ înregistrate în ultimele 6 luni la consumatorii casnici. Finanţarea Fondului prevăzut se asigură prin taxarea cu 50% a profitului înregistrat de producătorii de energie electrică şi gaze naturale precum şi prin bugetul de stat, mai precizează proiectul.

Expunerea de motive precizează: “Având în vedere creşterea explozivă a preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale, care afectează un număr foarte mare de consumatori (la finele anului 2020 numărul total de clienţi casnici în cazul energiei electrice era de 8.936.407, în vreme ce pentru gaze naturale totaliza 3.942.928 clienţi casnici), devine obligatorie intervenţia legislativă, în sensul identificării unor măsuri de reglementare, cu aplicare imediată, astfel încât facturile românilor la energie şi gaze naturale să revină la un nivel comparabil cu cel înregistrat la finele anului 2020.

În urma liberalizării preţurilor, atât la energie electrică cât şi la gaze naturale, preţurile au înregistrat creşteri importante. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, preţul energiei electrice la consumatorul final a crescut în primele 6 luni ale acestui an cu aproximativ 24%. În ultimele 2 luni însă, ritmul de creştere s-a accentuat astfel încât, în prezent, există furnizori care au crescut preţul cu până la 65%, existând situaţii punctuale în care facturile s-au dublat printr-o simplă notificare a clienţilor în acest sens.

În ceea ce priveşte evoluţia preţului gazelor naturale la consumatorul final, potrivit INS, în primele 6 luni ale anului, a fost înregistrată o creştere de 20%. Însă, la fel ca şi în cazul energiei electrice, ultimele două luni au consemnat o creştere galopantă, astfel încât ofertele unora dintre furnizori au înregistrat creşteri de până la 100%. O astfel de escaladare abruptă a tarifelor nu poate fi explicată din punct de vedere tehnic, fiind mai degrabă preţuri speculative rezultate ca urmare a unor manipulări ale pieţei.

În ceea ce priveşte impactul acestor majorări în nivelul de trai al românilor acesta este uriaş. Indiferent de nivelul veniturilor înregistrate, creşterea facturilor a afectat serios bugetul consumatorului casnic.

În actualul context, cel mai expus segment la riscul sărăciei energetice este reprezentat de persoanele cu venituri scăzute (cei cu salariul minim pe economie şi pensionarii).

În România, o treime dintre angajaţi (1,6 milioane de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane) sunt plătiţi cu salariul minim pe economie (1.386 de lei net) în vreme ce pensia medie lunară a celor circa 5.085.000 de pensionari este estimată la 1.661 lei (peste 900.000 de pensionari încasează lunar pensia minimă de circa 800 de lei). În condiţiile în care preţul mediu al cantităţilor de energie electrică tranzacţionare a cunoscut o creştere spectaculoasă, de la 120.24 lei/MWh, media lunii mai 2020 (reprezentând totodată şi minimul înregistrat anul trecut), la 284,32 lei/MWh în decembrie 2020 (reprezentând maximul înregistrat anul trecut), în primele 6 luni ale acestui an preţurile au continuat să crească galopant, astfel încât preţul mediul al lunii iunie s-a situat la 378,82 lei/MWh.

Creşterea abruptă de preţ survenită în primele 6 luni ale anului s-a accentuat în lunile iulie şi august. În prezent, energia electrică se tranzacţionează la preţuri mult mai mari decât media de până acum, înregistrându-se tranzacţii care pentru luna august şi trimestru IV din 2021 ajung la preţuri record de peste 500 de lei/MWh. Mai mult decât atât, în actualul context de piaţă, preţul mediu al cantităţilor de energie electrică tranzacţionate pe pieţele la tennen pentru livrare în anul 2022 se înscrie în acelaşi trend, preţurile situându-se între 400 lei/Mwh şi 500 lei/MWh.

În ceea ce priveşte gazele naturale, începând cu data de 1 iulie 2020, preţurile reglementate la clienţii casnici au fost eliminate. Începând cu această dată, evoluţia preţului gazelor naturale tranzacţionate pe pieţele centralizate a fost una crescătoare, preţul mediu ponderat crescând în anul 2021 cu circa 88,6% faţă de 2020.

Astfel, în inteivalul iulie 2020- august 2021 preţul mediu ponderat a crescut de 3.6 ori. Unul dintre factorii decisivi în creşterea preţului gazelor naturale din România îl reprezintă evoluţia preţurilor înregistrate pe platforma CEGH Austria, cea mai mare platformă bursieră de gaze naturale apropiată geografic de România.

Începând cu luna ianuarie 2021, preţurile tranzacţionate pe această platformă bursieră au crescut constant, astfel încât preţul înregistrat în luna iulie 2021 era cu 86% mai mare decât cel din ianuarie. Ritmul ascendent s-a menţinut şi în luna august 2021, platformele bursiere înregistrând cele mai mari preţuri din ultimele 24 de luni (de exemplu, pe 18 august s-a înregistrat preţul record de 239,43 lei/MWh).

Escaladarea preţurilor la energie şi gaze naturale sunt de natură să producă mari dezechilibre in veniturile populaţiei. Media anuală a cheltuielilor cu utilităţile în gospodăriile din România este de aproximativ 417 lei/lună, respectiv 5004 lei anual.

În aceste condiţii, pentru angajaţii plătiţi cu salariul minim pe economie, efortul suplimentar determinat de dublarea facturilor la energie şi gaze va putea fi suportat prin alocarea a 4 salarii lunare doar pentru utilităţi! În cazul pensionarilor, dublarea facturilor generează un efort suplimentar estimat la 377 lei/lună, respectiv 4524 lei/an, ceea ce reprezintă echivalentul a 3 pensii lunare (pensia medie netă de asigurări sociale de stat totalizează 1604 lei lunar).

În condiţiile în care, la nivel naţional, circa 2,92 milioane de pensionari încasează o pensie lunară mai mică de 1600 lei, iar 1,57 milioane de pensionari încasează o pensie de sub 1000 de lei/lună, explozia preţurilor la energie şi gaze naturale îi condamnă la sărăcie energetică. În aceste condiţii, având în vedere creşterile galopante de preţ înregistrate atât la energia electrică cât şi la gaze, precum şi impactul uriaş pe care aceste creşteri îl generează în totalul veniturilor pentru majoritatea consumatorilor casnici, tot mai mulţi români întâmpină dificultăţi la plata facturilor, fiind expuşi riscului de sărăcie energetică.

Soluţiile legislative vizează tocmai reducerea poverii unor facturi rezultate printr-o creştere artificială a preţurilor”.