Comisia Europeană estimează o creştere economică de 4,4% în România anului 2017

Produsul Intern Brut (PIB) real al României este aşteptat să crească cu 4,4% în 2017, conform unui raport recent al Comisiei Europene. Această estimare este însă sub cea de 5,2% prognozată de Guvern.

Raportul Comisiei Europene (CE) susţine că acest avans economic va fi influenţat de o nouă rundă de stimulente fiscale ce însumează circa 1% din PIB, adoptate pentru acest an. Preţurile de consum sunt aşteptate să crească, urmare a unei devieri pozitive a PIB şi al impactului încă prezent al tăierilor anterioare de taxe şi în ciuda reducerii cotei de TVA cu un procent din ianuarie 2017. De asemenea, CE anticipează că va creşte constant consumul privat, în acest an. Totodată, după o domolire în 2016, avansul investiţiilor va accelera în 2017, ca urmare a revenirii investiţiilor publice derulate prin implementarea proiectelor finanţate cu fonduri UE din perioada 2014-2020. Mai mult, creşterea exporturilor se va înţeti, ca urmare a întăririi cererii externe. Cu toate acestea, creşterea susţinută a importurilor determinată de o cerere internă robustă va amplifica deficitul de cont curent la 2,9% în 2017.

Estimarea creşterii economice pe 2017 a CE contrazice rata de 5,2% declarată de Guvern, care a fost criticată drept nerealistă. În lumina raportului Comisiei Europene, aceste dezacorduri în materie de prognoze par să repună în discuţie suspiciunile de influenţare politică a Comisiei Naţionale de Prognoză după ce aceasta a revizuit în decurs de o lună o predicţie iniţială de 4,3% care nu ar fi justificat bugetul propus de PSD.

Inflaţia va creşte                              

Inflaţia a fost menţinută până acum în teritoriu negativ, în mare parte, datorită scăderii TVA din ianuarie 2016 împreună cu o rată scăzută a inflaţiei generate de scumpirea importurilor. Totuşi inflaţia va urma să treacă la valori pozitive anul acesta din cauza consumului domestic solid alăturat creşterii salariului minim pe economie din februarie 2017. Un alt factor de presiune inflaţionistă este reprezentat de tendinţa internaţională de creştere a preţului petrolului.

Deficitul bugetar va creşte

Proiecţia pentru deficitul bugetar pe 2016 este de 2,8% din PIB, crescând de la 0,8% în 2015. Motivul principal pentru diminuarea încasărilor bugetare este reducerea de taxe prin scăderea TVA-ului cu 4%. Pe lângă diminuarea încasărilor, au mai fost adăugate cheltuieli bugetare adiţionale la nivelul salariilor şi pensiilor, iar investiţiile au scăzut din pricina lentei implementări a marilor proiecte pe perioada de finanţare europeană 2014-2020.

Pentru 2017, se aşteaptă o creştere accelerată a deficitului bugetar la un nivel de 3,6% din PIB din cauza reducerii TVA cu un punct procentual în ianuarie 2017, dar şi din cauza eliminării supraaccizei la carburanţi şi desfiinţării taxei pe structuri speciale („taxa pe stâlp”). Printre acestea, bugetul pe 2017 adoptat de Guvern conţine şi alte scutiri de taxe precum cele referitoare la venitul din pensii. Cu toate aceste măsuri luate de Guvern, proiecţia deficitului bugetar din 2018 ajunge la nivelul de 3,9% din PIB.

Drept consecinţă, se aşteaptă ca deficitul structural al României să crească de la 0,5% din PIB în 2015 la aproximativ 2,5% şi apoi la în jur de 4% în 2017 şi 2018.

Datoria suverană

În ciuda creşterii fulminante a PIB-ului, România suporta creşterea datoriei suverane. Astfel, adoptarea relăxării fiscale va face ca raportul datorie-PIB să evolueze de la 38% din PIB în 2015 la 42,3% din PIB în 2018.