Cheltuielile bugetare au depăşit din nou veniturile, deficitul la două luni a crescut la trei miliarde de lei

Cheltuielile bugetare au depăşit din nou veniturile, deficitul la două luni a crescut la trei miliarde de lei

Decalajul dintre venituri şi cheltuieli a crescut cu 700 de milioane de lei în primele două luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2013

Datele privind execuţia bugetului general consolidat arată un deficit de 3,1 miliarde de lei (0,46% din PIB) la sfârşitul lunii februarie, după ce veniturile au crescut cu 4,1% faţă de perioada similară din 2013, iar cheltuielile au urcat cu 5,8%. La finele lunii februarie a anului trecut, deficitul bugetar a fost de 2,4 miliarde de lei, respectiv 0,39% din PIB.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ţinta de deficit pentru acest an a fost negociată cu instituţiile financiare internaţionale la 2,2% din PIB.

VENITURI

Veniturile bugetare din primele două luni ale acestui an totalizează 30,5 miliarde de lei şi reprezintă 4,6% din PIB.

Creşteri faţă de anul trecut au fost înregistrate la încasările din impozitul pe profit (+129,5 milioane de lei ), TVA (+296,7 milioane de lei), accize (+171,4 milioane de lei), potrivit Ministerului Finanţelor.

Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au urcat cu 4,8% datorită creşterii numărului de salariaţi, precum şi a câştigului salarial mediu brut.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la venituri nefiscale, cu 9,9%, impozite si taxe pe proprietate, cu 11,3%, taxe pe utilizarea bunurilor, cu 8%.

CHELTUIELI

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 33,6 miliarde de lei, s-au menţinut la acelaşi nivel ca pondere în PIB, respectiv 5,1%.

Datele Finanţelor arată că s-au înregistrat creşteri la cheltuielile de personal (+3,9%), în principal „ca urmare a plăţii drepturilor aferente uniformelor şi echipamentelor obligatorii pentru personalul din MAI“.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au avansat cu 15,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea înregistrându-se la fondul naţional de asigurări sociale de sănătate ca urmare a plăţii arieratelor către furnizorii de medicamente.

Au fost înregistrate, de asemenea, creşteri faţă de anul trecut, cu 52,1% la subvenţii, datorită plăţiilor anticipate în luna ianuarie a sprijinului acordat fermierilor, în timp ce cheltuielile cu dobânzile s-au redus cu 7,8% ca urmare a scăderii randamentelor la licitaţiile emisiunilor de obligaţiuni de tip benchmark.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 2.084,8 milioane de lei, respectiv 0,3% din PIB.


Citeşte şi:

Petrescu, ministrul Finanţelor: Cota unică se menţine în acest an, dar de anul viitor s-ar putea păstra doar la firme. Cota unică va fi menţinută la 16% pe tot parcursul acestui an, dar din 2015 s-ar putea păstra doar pentru companii, în timp ce pentru populaţie se va reveni la cota progresivă, ca soluţie de relaxare fiscală, dacă spaţiul bugetar o va permite, a declarat Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor.

Noul program al Guvernului: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scăderea TVA la 19% dacă este posibilLărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite sunt prevederile din noul program al Guvernului.

Ioana Petrescu, „pariul“ lui Ponta de la Finanţe, va da piept cu birocraţia românească: Topul provocărilor din acest anNumirea tinerei economiste Ioana Petrescu în funcţia de ministru al Finanţelor în cel de-al treilea Cabinet condus de Victor Ponta a surprins pe multă lume luni. Victor Ponta spune însă că este un "pariu" pe care îl face prin numirea unui tehnocrat aşa de tânăr. Profesoara de politici publice care a studiat la Harvard va trebui însă să dea piept cu birocraţia şi realităţile economiei bazându-se doar pe lecţiile învăţate în cărţile de economie.

Cine este Ioana Petrescu, propusă ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta III, care declară război evaziunii fiscale: doctor în finanţe, şcolit la HarvardIoana Petrescu (34 de ani), numită în septembrie 2013 consilier economic al premierului Victor Ponta, este propusă acum pentru funcţia de ministru al Finanţelor Publice în Cabinetul Ponta III. Şcolită peste Ocean, cu doctorat în finanţe publice la Universitatea Harvard, Ioana Petrescu l-a consiliat pe Ponta în ultimele cinci luni pe probleme de fiscalitate şi l-a asistat la toate vizitele misiunii FMI la Bucureşti.

 Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului.Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului, pentru a putea elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi soluţionării problemei arieratelor, potrivit programului de guvernare.
 

Guvernul vrea să acorde facilităţi firmelor care angajează pe minimum doi ani tineri cu vârsta sub 25 de ani sau persoane cu vârsta peste 45 de ani. Statul va suporta pe un an contribuţiile sociale aferente datorate de firme care angajează pe minimum 2 ani tineri cu vârstă sub 25 ani şi pesrsoane cu vârsta peste 45 ani, va acoperi costul unui stagiu de specializare pentru tinerii romi şi va condiţiona indemnizaţia de şomaj de prezenţa la un program de consiliere.

Limita maximă calculată de Guvern la creşterea salariului minim, de până la 1.100 de lei în 2016, mai mică decât în vechiul program. Limita maximă până la care ar urma să crească, în etape, până în 2016 salariul minim este în programul noului Guvern mai mică decât limita superioară asumată de Guvernul USL în decembrie 2012, fiind calculată acum la 1.100 lei, faţă de ţinta de 1.200 lei fixată atunci pentru acelai interval.

Guvernul vrea să introducă un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire. Guvernul va promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului.

Noul program al Guvernului: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scăderea TVA la 19% dacă este posibil. Lărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite sunt prevederile din noul program al Guvernului.

Liberalii au depus la Parlament proiectul pentru reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit. PNL a depus, miercuri, la Parlament proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, în sensul reducerii cu 5 puncte procentuale a cotelor de contribuţii sociale şi a scutirii de la impozit a profitului reinvestit, măsurile urmând să intre în vigoare începând cu 1 iulie, dacă se adoptă actul normativ.

Ponta promite că reducerea CAS şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit nu se amână, obiectivele „nu sunt doar ale PNL“. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit rămân şi pe agenda noului Guvern, deoarece nu sunt obiective "doar ale PNL". Important este să poată fi realizate din punct de vedere fiscal-bugetar, a afirmat premierul Victor Ponta.

Şeful Comisiei de buget din Camera Deputaţilor: Contribuţiile la asigurările sociale vor fi reduse cu 5 puncte dacă arieratele şi evaziunea vor fi diminuate. Contribuţiile la asigurările sociale pentru angajator vor putea fi reduse cu 5 puncte procentuale, dacă arieratele şi evaziunea fiscală vor fi diminuate, a declarat, marţi, Gheorghe Dragomir, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, după întâlnirea cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI).
 
Parfum electoral în negocierile cu FMI. Stimularea consumului, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea contribuţiilor sociale sau anularea accizei suplimentare de 7 eurocenţi sunt principalele măsuri cu iz electoral avansate în spaţiul public pentru negocierile cu finanţatorii internaţionali.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: