Cine s-a înscris în programul Cont Junior şi de ce nu vor părinţii să împrumute statul cu 1.200 lei pe an

Cine s-a înscris în programul Cont Junior şi de ce nu vor părinţii să împrumute statul cu 1.200 lei pe an

Programul guvernamental care dă posibilitatea părinţilor să depună anual 1.200 lei, urmând să primească, la majoratul copilului o primă de depunere de 600 lei şi dobânda de 3% pentru întreaga sumă depusă, nu este deloc atrăgător pentru români. Guvernul spera să atragă circa 4,8 miliarde de lei pe an prin programul „gROwth – Contul individual de economii Junior”.

Până în prezent, doar puţin peste 10.000 de copii din cei peste 4 milioane au depus bani în schema de economisire lansată de Guvern în urmă cu patru luni, după cum a anunţat recent Comisia de Prognoză, surse din piaţă afirmând că banii ar fi fost depuşi automat de autorităţile statului pentru o parte dintre cei 40.000 de copii aflaţi în centre de plasament, pentru care sunt obligate, prin ordonanţă, să facă acest lucru.
 
Ministerul Muncii a precizat însă că, la nivelul tuturor judeţelor, până la data de 15 noiembrie, trebuie făcută centralizarea numărului de copii înregistraţi în centrele de plasament, termenul de depunere a sumelor la Trezoreria statului fiind 15 decembrie 2019.
 
Programul guvernamental „gROwth – Contul individual de economii Junior” prevede în mod expres că „în cazul copiilor ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, depunerea anuală minimă de 1.200 lei se efectuează de către autoritatea tutelară din sume alocate în acest scop de ordonatorul principal de credite”, urmând ca, în cazul în care aceşti copii se înfiază, plata sumei anuale de transferă către părinţi.
 
Un sondaj efectuat de „Adevărul” printre părinţi arată că români nu vor să se lipsească de cei 1.200 lei pe an, pe de o parte din cauza sărăciei, iar pe de alta din cauza neîncrederii pe care o au în guvernanţi.
 
Redăm câteva dintre răspunsuri:
 
„Am patru copii, cu vârste între 2 şi 14 ani. N-aş putea să depun 4.800 lei pe an. Şi, am înşeles că nu e obligatoriu. Oricum, prefer să folosesc aceşti bani pentru lucrurile care le sunt acum necesare, nu peste 4 sau 16 ani, când vor deveni ei majori”, a declarat Irina, 36 de ani.
 
„N-aş depune niciun leu în acest cont deschis de Guvern. Să se descurce cum pot. Că eu nu le dau bani cu împrumut. Ce garanţie am că, peste 15 ani, când fetiţa mea va împlini 18 ani, Guvernul îmi va da cei 18.000 lei, plus prima, plus dobânda de 3%. Cine ştie cine va fi la guvernare atunci şi ce legi vor mai da. Că le schimbă ca pe ciorapi. Trebuie să fii jurist sau contabil ca să fii la curent cu legislaţia, nu om de rând”, a spus Andreea, 32 de ani.
 
„Eu depun lunar bani pentru fiul meu, dar la bancă. Am încheiat un contract şi am garanţia că, atunci când fiul meu va avea nevoie de bani pentru facultate, banca mi-i va da. Suma pe care o virez lunar e cam tot pe-acolo, 100 lei, dar am garanţia că-i voi primi cu dâbândă când am nevoie. N-aş putea spune asta şi despre stat. Nu ştiu ce se va-ntâmpla peste 14 ani”, spune Tudor, 38 de ani.
 
Nici Opoziţia nu e de acord cu modul în care se împrumută Guvernul de la copii
 
Miercuri, în Parlament, când ordonanţa privind Contul Junior a devenit lege, Opoziţia a reclamat faptul că dobânda de 3% oferită este prea mică.
 
„De fapt, este o schemă de excrocare a populaţiei României. Este inadmisibil să propui o schemă de acumulare a statului prin care ia bani de la cetăţeni şi promite dobânda peste 18 ani. Şi este inadmisibil să propui populaţiei o dobândă de 3% cât timp inflaţia este de 4%“”, a declarat Dan Vîlceanu, deputat PNL.
La rândul său, Claudiu Năsui, deputat USR, precizează că românii nu-şi permit acest lucru: „Criza de bani este mare. Cine-şi permite să economisească 100 de lei pe lună? Nu cineva care se află pe salariul minim, pentru care 100 de lei înseamnă 10% din salariu”.
 
Statul nu încheie contract cu fiecare depunător
 
Pe de altă parte, Csep Eva Andrea, deputat UDMR, a subliniat că „nu există un contract care se va încheia între statul român şi titularul contului, care să aibă o garanţie pentru titluarul care depune aceste sume”.
 
Doar fostul ministrul al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, s-a arătat mulţumită de program: „Contul Junior se deschide din oficiu, într-adevăr, pentru absolut toţi copiii din România. Asta nu înseamnă că vreun părinte este obligat de cineva ca să depună suma de 1.200 de lei. La care se adaugă un bonus de la stat de 600 de lei. Vă rog să îmi arătaţi o bancă din România, oricare, care să dea prima la depunere de 50%, că eu merg acolo şi-mi pun toţi banii”.
 
Dobânda, anulată de inflaţie
 
Teoretic, ar fi trebuit să se deschidă câte un cont pentru fiecare copil. În realitate, este doar un singur cont la Trezoreria Sectorului I, în care se varsă toţi banii. Doar chitanţa de depunere e dovada depunerii, pentru că nu există niciun act care să lege titularul de acest depozit.
 
Legea spune că cine depune minimum 1.200 de lei pe an (o medie de 100 de lei pe lună), primeşte o dobânda de 3%/an, precum şi o primă în valoare de 600 de lei. Dacă am fi primit dobânda anul trecut, am fi scos cu 1,7% mai puţini bani decât am depus, din cauza inflaţiei.
 
Odată depuşi, banii sunt blocaţi în cont până la majoratul copilului sau până când copilul se îmbolnăveşte grav, altfel nu pot fi scoşi. Statul nu va vira anual primele şi dobânda, ci doar atunci când copilul face 18 ani.
 
Dacă nu retragi banii la 18 ani, pierzi prima şi dobânzile
 
Sumele pot fi retrase mai devreme doar în cazul în care apar situaţii excepţionale, cum ar fi cheltuieli de sănătate pentru tratarea minorului în cazul bolilor cu risc de deces ale acestuia şi în cazul decesului. 
 
În aceste situaţii, prima de stat se acordă pentru anii în care s-au efectuat depuneri, inclusiv pentru anul în care a intervenit situaţia excepţională şi dobânda aferentă.
 
La împlinirea vârtsie de 18 ani şi în situaţii excepţionale titularul contului sau reprezentantul legal al acestuia, după caz, poate afectua retragerea totală a sumelor din cont. Dacă nu se solicită retagerea sumelor din cont, acestea nu beneficiază de condiţiile din acest program”, se arată în ordonanţa devenită lege.
 
Pe de altă parte, legea prevede că prima de stat, calculată pentru toţi anii în care s-au făcut depuneri, plus dobânda, se va plăti în termen de 15 zile de la scadenţa depozitului.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: