Sanford Bernstein: Enel ar putea obţine două miliarde de euro pe activele din România. Vânzarea ar putea fi perturbată de procesele cu statul

Enel deţine în România trei filiale de distribuţie a electricităţii

Oferta Electrica, ofertă care a atras de la investitorii instituţionali şi cei de retail 435 milioane euro, „serveşte ca un indicator util al interesului investitorilor“ în activele energetice reglementate şi arată că Enel ar putea obţine două miliarde de euro sau mai mult pentru activele sale din România, conform analistului Cosma Panzacchi de la Sanford C. Bernstein Ltd, din Londra, scrie Bloomberg.

Vânzările vor implica o participaţie de 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% în Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din acţiunile Enel România.

Directorul general al Enel, Francesco Starace, s-a angajat să vândă până la sfârşitul anului activele din România şi Slovacia, pentru a întări bilanţul companiei italiene. 

RWE, EdF şi State Grid Corporation of China, printre posibilii cumpărători

Printre potenţialii cumpărători se află Electrica, dar şi fonduri de investiţii, State Grid Corporation of China, RWE AG şi Electricite de France.

„Credem că acest eveniment are implicaţii indirecte, însă importante şi pozitive, pentru Enel. Compania va realiza cu succes planul de vânzare a activelor“, a apreciat Panzacchi, preluat de Agerpres.ro.

Michael Murphy, un purtător de cuvânt al companiei germane RWE, a refuzat să comenteze posibila ofertă pentru activele Enel, aşa cum a făcut şi purtătorul de cuvânt al EDF.

Statul român cere 521 de milioane de euro de la Enel

Orice vânzare ar putea fi întârziată, după ce Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), companie desprinsă din Electrica şi aflată în subordinea Departamentului pentru Energie, a anunţat că va deschide o acţiune împotriva Enel la Tribunalul Arbitral de la Paris, în cazul vânzării de către Electrica a participaţiei minoritare din fosta filială Muntenia Sud şi va solicita companiei italiene plata unei sume de 521,583 milioane de euro.

Enel nu se aşteaptă ca această acţiune să afecteze procesul de vânzare a activelor, a declarat un purtător de cuvânt al companiei italiene.

Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud către Enel.

Suma de 521 de milioane de euro provine din vânzarea a 13,57% din titluri, un pachet de 10% fiind rezervat angajaţilor, conform legislaţiei privatizării.

Statul român are drept de preempţiune asupra diviziilor Enel din ţară şi nu a precizat dacă este sau nu interesat de active. 

Anterior, la Curtea de Arbitraj de la Paris statul român a demarat un alt litigiu, pentru clauzele nerealizate conform contractului de privatizare, daunele cerute fiind de peste 800 de milioane de euro.

„Activele de distribuţie ale Enel în România ar putea fi preluate de investitori privaţi sau deţinuţi de stat sau de investitori români, dar este, de asemenea, posibil ca această intenţie de vânzare să nu se materializeze“, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

În România, compania italiană deţine trei foste filiale ale Electrica de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, în zona Muntenia Sud, inclusiv Bucureşti, în Banat şi în Dobrogea.

Enel vrea să vândă şi o participaţie de 66% deţinută la compania slovacă de utilităţi Slovenske Elektrarne, printre potenţialii cumpărători fiind grupul ceh CEZ.

Istoria Enel în România

Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, iar în 2008 a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Toate aceste trei companii au fost divizate în mai multe firme, în funcţie de specificul activităţii.

Grupul italian Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud. Enel a derulat o majorare de capital de 425 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 64,4%. Preţul a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Prin contractul de privatizare, Electrica poate oliga Enel să cumpere acţiunile rămase la Electrica Muntenia Sud la un preţ cel puţin egal cu cel de la privatizare, beneficiind şi de opţiunea vânzării acţiunilor la bursă sau către angajaţi. Opţiunea "Put" există doar în contractul de privatizare de la Electrica Muntenia Sud, nu şi la filialele Banat şi Dobrogea.

SAPE, desprinsă din Electrica

SAPE a fost creată prin divizarea parţială a Electrica SA şi cuprinde participaţiile minoritare ale Electrica SA la Electrica la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.

SAPE a preluat şi drepturile şi obligaţiile Electrica Bucureşti rezultate din contractele de privatizare la Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Oltenia.

Electrica SA are pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris trei acţiuni privind obligaţiile din contractele de privatizare încălcate de Enel, E.ON şi CEZ, pretenţiile fiind în cazul Enel de 834,21 milioane euro, la care de adaugă penalităţi de 378,6 milioane lei, în cazul CEZ de 13,26 milioane euro, la care se adaugă daune şi dobânzi aferente de 150,73 milioane lei, în timp ce în cazul E.ON pretenţiile sunt de 37,96 milioane euro, la care se adaugă dividende şi dobânzi aferente anilor 2004-2005 de 74,28 milioane lei.

Mai puteţi citi: