PwC: Finanţarea sectorului energetic şi de mediu trebuie să respecte Orientările adoptate de CE

Toate finanţările majore ce vor fi acordate în anii următori prin programele specifice care vizează sectorul energetic sau de mediu vor fi supuse îndeplinirii condiţiilor de autorizare cuprinse în Orientările Comisiei Europene adoptate în data de 27 ianuarie 2022, potrivit specialiştilor PwC.

Decarbonizarea întregii economii şi tranziţia verde reprezintă în continuare fundamentul modificărilor legislative europene în domeniul energiei şi mediului din ultima decadă. În vederea atingerii obiectivelor extrem de ambiţioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumate prin Pactul verde european şi pachetul Fit for 55, vor fi necesare investiţii anuale de minim 350 de miliarde de euro la nivel comunitar. Deşi investiţiile durabile menite să sprijine tranziţia verde vor proveni în mare parte din sectorul privat, Comisia Europeană a reaşezat principiile de ajutor de stat în domeniul climei, mediului şi energiei, în scopul asigurării unui traseu lin inclusiv investiţiilor publice în acest domeniu", se arată într-un articol semnat de Sonia Voinescu, senior associate, D&B David şi Baias, şi Gabriela Ifrim, associate, D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.

În acest context, Comisia a adoptat în data de 27 ianuarie 2022 mult-aşteptatele orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie, înlocuind cadrul legislativ anterior reprezentant de cele privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020 (EEAG) şi fixând, astfel, parametrii de analiză a compatibilităţii ajutoarelor de stat acordate de acum înainte în domeniul mediului şi energiei.

Potrivit sursei citate, orientările vor reprezenta "un hot topic de acum încolo", deoarece toate finanţările majore ce vor fi acordate în anii următori din resurse publice prin programele specifice care vizează sectorul energetic sau de mediu (PNRR sau Fondul de Modernizare) vor fi supuse îndeplinirii condiţiilor de autorizare prescrise de acestea.

Astfel, orice ajutoare de stat notificabile Comisiei Europene conform reglementărilor comunitare, fie că vorbim despre scheme de ajutor de stat lansate de către ministerele de resort sau de ajutoare ad-hoc (acordate direct beneficiarilor), vor fi analizate în baza Orientărilor şi vor fi autorizate de Comisia Europeană doar dacă respectă cu stricteţe toate criteriile de compatibilitate menţionate în cuprinsul acestora.

Odată cu adoptarea oficială a noilor reguli, statele membre şi potenţialii beneficiari de ajutoare de stat sunt încurajaţi să acorde o atenţie sporită principalelor modificări în contextul implementării unor noi măsuri de sprijin, atrag atenţia specialiştii PwC România.

În opinia acestora, orientările sporesc în mod substanţial oportunităţile de finanţare a întreprinderilor (de stat sau private) în legătură cu activităţile de decarbonizare sau tranziţie spre o procese de producţie "verzi".

"Măsurile de ajutor incluse în Orientări sprijină investiţiile de protecţie a mediului, inclusiv protecţia climei şi producerea de energie regenerabilă. Acestea vizează, în principal, investiţiile în decarbonizarea economiei într-un mod amplu şi flexibil, deschis tuturor tehnologiilor care pot contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv sursele regenerabile de energie, măsurile de eficienţă energetică, ajutoarele pentru mobilitatea curată, infrastructura, economia circulară, reducerea poluării, protecţia şi refacerea biodiversităţii, precum şi măsuri menite să asigure siguranţa alimentării cu energie. Cu titlu particular, principalele modificări vizează extinderea categoriilor de investiţii şi tehnologii pe care statele membre le pot sprijini (e.g. infrastructura de mobilitate curată, utilizarea eficientă a resurselor, biodiversitatea) şi toate tehnologiile care pot pune în aplicare Pactul verde european (e.g. hidrogenul produs din surse regenerabile de energie, stocarea energiei electrice, decarbonizarea proceselor de producţie) sau includerea unor noi instrumente de finanţare (e.g. contractele pentru diferenţă - CfD)", se arată în articolul menţionat.

În ceea ce priveşte combustibilii fosili, noile reguli adoptă o poziţie mai strictă. Acestea vizează eliminarea treptată a ajutoarelor pentru cei mai poluanţi combustibili fosili (e.g. cărbune, lignit, petrol), permiţând în acelaşi timp acordarea de ajutoare pentru o închidere accelerată. În schimb, Orientările urmăresc să descurajeze măsurile care implică noi investiţii în gaze naturale, cu excepţia unor condiţii stricte şi ca soluţie temporară compatibilă cu obiectivele climatice asumate la nivelul UE.

"În consecinţă, statele membre care vor dori să implementeze astfel de măsuri vor trebui să demonstreze această compatibilitate, de exemplu, prin intermediul unui "plan naţional de decarbonizare" cu obiective obligatorii sau angajamente obligatorii din partea beneficiarului ajutorului de a pune în aplicare tehnologii de captare, stocare şi reutilizare a emisiilor de carbon sau de a închide în timp util activităţile legate de gazele naturale sau să le înlocuiască cu alternative mai puţin poluante, cum ar fi gazele regenerabile şi hidrogen", potrivit autorilor.

Un alt aspect de interes pentru potenţialii beneficiari de ajutoare şi investitori în tranziţia verde este faptul că noile orientări permit, în general, un cuantum al ajutorului de până la 100% din deficitul de finanţare, în cazul în care ajutorul este acordat pe baza unei proceduri de ofertare concurenţiale.

În plus, pentru a preveni denaturarea concurenţei, noile reguli prevăd măsuri de protecţie suplimentare, precum procedurile de ofertare concurenţială şi participarea părţilor interesate prin consultări publice. "Aceste etape procedurale sunt acompaniate de o verificare detaliată de către Comisia Europeană a costurilor eligibile prin intermediul unei proceduri de analiză ex ante a deficitului de finanţare pe baza planurilor de afaceri, respectiv a mecanismelor de recuperare ex post pentru a evita supracompensarea. Instituirea acestor etape procedurale suplimentare va reprezenta o provocare pentru autorităţile naţionale, care se vor confrunta cu necesitatea organizării unor call-uri periodice de proiecte pentru asigurarea cheltuirii fondurilor provenind din PNRR (pe obiectivele de energie, mediu şi climă) sau Fondul de Modernizare", se precizează în document.

Experţii PwC atrag atenţia că toate reformele şi investiţiile incluse în PNRR-ul adoptat la nivel naţional, respectiv cele ce vor fi finanţate din Fondul de Modernizare care urmează să fie implementat la nivel naţional, trebuie să respecte întru-totul regulile privind ajutoarele de stat, în cazul în care o măsură de finanţare îndeplineşte condiţiile legislative naţionale şi comunitare pentru a fi considerată ajutor de stat.

"Noile orientări prezintă interes în cazul proiectelor mari de investiţii în tranziţia verde, acestea fiind concepute, în general, pentru a acoperi măsuri de ajutor care depăşesc pragul de 15 milioane euro per proiect. Astfel, nu doar autorităţile publice care vor implementa scheme de ajutor de stat, ci şi companiile interesate de obţinerea unor finanţări substanţiale din PNRR sau Fondul de Modernizare vor trebui să se asigure că sunt familiarizate cu prevederile Orientărilor pentru a anticipa cerinţele legale aplicabile proiectelor pe care urmează să le deruleze, respectiv condiţiile de acordare a măsurilor de sprijin", spun autorii articolului.

În ceea ce priveşte proiectele de investiţii de amploare mai redusă care au o componentă verde, aprobarea Comisiei Europene nu este necesară, acestea fiind analizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat ("Regulamentul"), prevăzând posibilitatea ca anumite scheme mai mici sau ajutoare ad-hoc (de regulă, cele care nu depăşesc 15 milioane euro) să fie puse în aplicare fără aprobarea prealabilă a Comisiei.

"Regulamentul face în prezent obiectul unui proces de modificare extensiv care vizează extinderea domeniului de aplicare pentru a acoperi ajutoarele pentru investiţii în noi tehnologii (e.g. hidrogenul şi captarea, stocarea sau utilizarea carbonului) sau domenii care sunt esenţiale în vederea atingerii obiectivelor Pactului verde european (e.g. utilizarea eficientă a resurselor şi biodiversitatea)", potrivit analizei PwC.

Un alt aspect-cheie este faptul că modificarea Regulamentului de exceptare vizează inclusiv flexibilizarea definiţiei costurilor eligibile şi a intensităţilor ajutoarelor, precum şi majorarea plafoanelor ajutoarelor care pot fi acordate în baza acestuia, au mai transmis specialiştii.