Interesele KazMunaiGaz în Rompetrol Rafinare: de ce vor kazahii delistarea?
0
Rompetrol Rafinare este la un pas să iasă de pe Bursa de Valori Bucureşti. De ce proprietarul KazMunaiGaz este atât de interesat să delisteze rafinăria?
Pe 26 martie se încheie oferta obligatorie de preluare a 24% din Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC), derulată, indirect, de către kazahii de la KazMunaiGaz (acţionarul majoritar al The Rompetrol Group NV). Peste 90 de milioane de euro au fost puse la bătaie, iar deznodământul este mai mult decât previzibil: compania care deţine a şaptea valoare de piaţă (380 de milioane de euro) de pe Bursa de Valori Bucureşti se apropie cu paşi repezi de exit.
Timp de aproape doi ani, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a căutat calea legală prin care să-i oblige pe kazahi, ca acţionari indirecţi, să lanseze o ofertă publică de preluare a acţiunilor deţinute de micii investitori (24% din Rompetrol Rafinare şi 48% din Rompetrol Well Services).
Paradoxal, această constrângere se prefigurează în favoarea KazMunaiGaz (KMG). Cel mai vizibil beneficiu este preţul din ofertă - 0,741 lei/titlu, modificat ulterior la 0,750 lei/titlu - care a fost mult ajustat tocmai de întârziere. Dacă oferta s-ar fi derulat în urmă cu doi ani, ar fi fost mai costisitoare (cotaţia titlurilor RRC, în funcţie de care este calculat preţul din ofertă, era cu 40% mai mare).
Mai mult, în cazul în care kazahii ar urmări consolidarea operaţiunilor prin integrarea distribuţiei cu partea de rafinare (obiectiv nedeclarat de oficialii care, însă, au anunţat pentru acest an consolidarea şi optimizarea afacerii), prezenţa unei subsidiare pe o altă piaţă de capital (KMG este tranzacţionată, din 2006, pe Bursa din Londra) nu ar fi putut decât să-i încurce.
AVANTAJE PE LINIE. Tranzacţionarea activelor companiei pe mai multe pieţe de capital îngreunează activitatea întregului grup. În plus, o eventuală consolidare a operaţiunilor ar fi mult mai greu de pus în practică în absenţa unui control total asupra acţionariatului companiei. Să nu uităm că modelul de business al KMG, o companie deţinută majoritar de statul kazah, presupune centralizare, o strategie pe termen lung şi o comunicare greoaie, pe când cotarea presupune în primul rând transparenţă. Iar interesul kazahilor să rămână singurii acţionari este cu atât mai mare cu cât, în septembrie 2010, este scadenţa pentru răscumpărarea sau conversia obligaţiunilor de la Rompetrol Rafinare, în valoare de 571 de milioane de euro. În aceste condiţii, le va fi mult mai confortabil să se aşeze la masa negocierilor cu statul român din postura de unici acţionari.
Pe o piaţă atât de mică precum cea de la Bucureşti, Rompetrol nu poate exploata nici măcar avantajul finanţării: nevoile financiare ale companiei depăşesc cu mult posibilitatea pieţei de a le susţine. Iar dacă vrea să se împrumute de pe piaţa de capital o poate face mult mai bine pe bursa londoneză. Nu în ultimul rând, delistarea Rompetrol Rafinare de pe BVB va aduce plus valoare acţiunilor companiei-mamă pe Bursa din Londra.
Citeşte mai multe despre efectele pe care delistarea Rompetrol Rafinare Constanţa le poate avea şi asupra investitorilor de pe BVB în numărul 26 al revistei Forbes România
Se încarcă comentariile...
