Hidroelectrica - Modernizarea centralelor hidroenergetice

Romania este una din tarile europene cu un important potential hidroenergetic. Raurile care sunt afluenti ai Dunarii ofera pe traseul lor conditii favorabile pentru amenajarea de hidrocentrale. In

Romania este una din tarile europene cu un important potential hidroenergetic. Raurile care sunt afluenti ai Dunarii ofera pe traseul lor conditii favorabile pentru amenajarea de hidrocentrale. In zona de intrare a Dunarii in tara, pe cursul acestui fluviu european, exista, de asemenea, bune conditii pentru instalarea unui complex hidroenergetic de mari dimensiuni. Insumand toate acestea, potentialul amenajarii este de 11500 MW. Un potential hidroenergetic important il are si fluviul Dunarea in special in zona de intrare in tara, unde realizeaza granita cu Serbia. Potentialul tehnic amenajabil al Romaniei este evaluat la 36 miliarde kWh cu o putere instalata de circa 11500 MW. Astazi din acest potential este utilizat doar circa 52%. "Zestrea" hidroenergetica a Romaniei insumeaza 121 de centrale hidroenergetice mari, cu puteri instalate peste 4MW, si 224 centrale de mica putere. Puterea totala a centralelor hidroelectrice in operare in Romania este de 6290 MW cu o productie de energie in anul hidrologic mediu de 17,3 miliarde kWh. Ponderea energiei hidroelectrice in balanta de energie este de circa 28-30% in anul 2003, un an extrem de secetos, productia centralelor hidroelectrice a fost de numai 13,195 miliarde kWh, reprezentand 23% din totalul energiei electrice produse in Romania. Pretul de cost al energiei produse in centralele hidroelectrice este mult inferior preturilor energiei produse din resurse energetice clasice, carbune si hidrocarburi - circa 30-32% - sau preturilor energiei produse in centrala nucleara de la Cernavoda - circa 45-50%. Totodata, energia electrica produsa in centralele hidroelectrice este o energie "curata", impactul amenajarilor hidroenergetice asupra factorilor de mediu fiind practic neglijabil.
Gradul de utilizare a energiei hidro va creste la 72%
Realizarea centralelor hidroelectrice are o contributie importanta in dezvoltarea infrastructurii locale si regionale, lacurile de acumulare au efecte benefice in apararea impotriva inundatiilor, in crearea de surse de apa potabila si industriala, irigatii, dezvoltarea turismului, piscicultura etc. In context, Hidroelectrica continua in ritm sustinut amenajarea de noi centrale hidroelectrice si cresterea gradului de utilizare a potentialului hidroenergetic al Romaniei. Cresterea productiei de energie electrica in centralele hidroelectrice reprezinta una din caile de reducere a dependentei energetice a tarii de aprovizionarea cu hidrocarburi din import. In prezent HIDROELECTRICA deruleaza un amplu program de investitii. Sunt in executie un numar de 24 centrale hidroelectrice, insumand o putere instalata de 443 MW cu o productie de energie de 1875 GWh/an. In perspectiva, in perioada 2004-2025, va incepe executia si vor fi puse in functiune noi centrale hidroelectrice pe raurile interioare cu o putere instalata de 912 MW si o productie de energie de 3484 GWh/an, gradul de utilizare al potentialului amenajabil urmand sa atinga 72%. O directie de actiune importanta pentru consolidarea rolului sectorului hidroenergetic in sistemul energetic al Romaniei o reprezinta retehnologizarea si modernizarea centralelor hidroelectrice in operare. Dat fiind ca dezvoltarea hidroenergeticii in Romania a inceput dupa anii '60, o parte din centralele hidroelectrice in operare si-au depasit durata de viata normata, care este de circa 25-30 de ani. Multe din echipamentele centralelor hidroelectrice sunt uzate fizic si moral, au performante tehnice si economice inferioare celor din centralele care se realizeaza astazi in lume, gradul de siguranta in functionare este scazut, existand riscul producerii unor avarii cu consecinte negative. Programul de retehnologizare si modernizare a centralelor hidroelectrice a fost conceput ca o ampla actiune de aducere a echipamentelor si constructiilor hidrotehnice la performantele tehnice si economice si la un grad de siguranta ridicat. Retehnologizarea si modernizarea se axeaza, in primul rand, pe refacerea capacitatilor functionale ale centralelor "pentru un nou ciclu de viata", sporuri importante de putere si energie fata de performantele initiale, precum si cresterea ofertei de servicii tehnologice de sistem - reglaj de frecventa - putere, reglaj de tensiune etc.
Portile de Fier - 40% din energia hidro
In hidroenergetica Romaniei o pondere importanta in balanta de putere si energie o detine amenajarea Dunarii cu cele doua centrale hidroelectrice, realizate si exploatate in comun cu Serbia: CHE Portile de Fier I avand o putere instalata de 1050MW si o productie de energie de 5250 GWh/an in centrala romana, precum si CHE Portile de Fier II, avand o putere instalata de 270 MW si o productie de energie de 1300 GWh/an. Amenajarea hidroenergetica a Dunarii realizeaza circa 40% din productia sectorului hidroenergetic. Este evident ca retehnologizarea centralelor hidroelectrice trebuie sa inceapa cu centralele cele mai importante ale sistemului. Centrala hidroelectrica Portile de Fier I, pusa in functiune in anii 1970-1972, este si astazi cea mai mare centrala hidroelectrica din Europa. Ea a produs pana in prezent peste 150 miliarde kWh. Functionarea intensa a agregatelor cu circa 6000-6300 ore/an a determinat o uzura accentuata a subansamblelor turbinelor - palete rotor si stator, capac turbina, arbore, precum si ale generatoarelor - izolatie bobinaj stator, miez magnetic, care puteau conduce la avarierea hidroagregatelor cu scoaterea din functiune pe durate mari ale acestora. S-ar fi inregistrat pierderi de energie importante - stationarea unui hidroagregat al centralei pe durata de 30 de zile determina pierderi de circa 6,1 milioane de dolari. Iminenta producerii unor avarii cu scoaterea din functiune a unor hidroagregate a determinat declansarea actiunii de retehnologizare si modernizare a celor sase hidroagregate ale centralei. Actiunea de retehnologizare a inceput in anul 1997 prin incredintarea lucrarilor unei firme de mare prestigiu in domeniu, Sulyer Hzdro+Elvetia, pana in prezent executandu-se lucrarile la patru hidroagregate, fiind in executie lucrarile la cel de-al cincilea agregat. Finalizarea lucrarilor se va face in anul 2005.
Performantele centralei dupa retehnologizare sunt salutare:
- cresterea puterii instalate pe fiecare hidroagregat de la 175 la 194 MW - realizandu-se un spor de putere pe centrala de 116 MW;
- cresterea productiei de energie a centralei cu 142 GWh/an ca urmare a prelucrarii unor debite suplimentare in perioada de ape mari si pe seama cresterii randamentelor hidroagregatelor;
- prelungirea "duratei de viata" a centralei pentru un nou ciclu de 30 de ani;
- cresterea contributiei centralei la furnizarea serviciilor tehnologice de sistem.
La centrala hidroelectrica Portile de Fier II, pusa in functiune in perioada 1984-1986, pe parcursul exploatarii au aparut numeroase defectiuni cauzate in principal de fiabilitatea redusa a unor echipamente importante: turbine, generatoare, regulatoare de turatie, instalatii de protectie si automatizare. Datorita deficientelor existente, centrala a inregistrat anual o pierdere la productia de energie de circa 74GWh, ceea ce inseamna o pierdere de 3,7 milioane de dolari anual.
La retehnologizare, si centralele construite in anii '70
Inceperea retehnologizarii a fost impusa de nevoia cresterii performantelor energetice ale agregatelor si extinderea domeniului de functionare in zona debitelor mari. Declansarea actiunii de retehnologizare s-a facut in anul 2001, in anii 2002 si 2003 desfasurandu-se operatiile de proiectare si incercare a noului model de turbina, precum si pregatirea tehnologica a lucrarilor. Lucrarile la primul hidroagregat au inceput in aprilie 2004, urmand a se finaliza in anul 2011. Finalizarea actiunii de retehnologizare si modernizare a centralei Portile de Fier II va avea ca rezultat: cresterea puterii instalate a centralei cu 5 MW pe fiecare hidroagregat, respectiv 50 MW pe centrala; cresterea productiei de energie a centralei cu 141 GWh/an pe seama cresterii randamentelor si a posibilitatii prelucrarii unor debite suplimentare in perioada de ape mari; pregatirea centralei pentru un nou ciclu de functionare de 30 de ani; participarea centralei in sistemul de reglaj frecventa-putere al sistemului energetic, functie pe care centrala nu o are in prezent. In cazul celor doua centrale din amenajarea Portile de Fier este de remarcat alegerea momentului optim al inceperii actiunii de retehnologizare si modernizare. "La astfel de centrale cu un numar mare de grupuri, la care lucrarile se desfasoara pe o durata de sase-opt ani, retehnologizarea trebuie inceputa astfel ca pana la finalizarea ultimului grup sa se excluda riscul avarierii unor hidroagregate si scoaterea lor din functiune inainte de inceperea lucrarilor la acestea. Ar fi fost o mare greseala sa se intarzie cu mai multi ani inceperea lucrarilor, consecintele in pierderile de energie care s-ar fi inregistrat ar fi putut depasi chiar costul lucrarilor. Si centralele hidroelectrice de pe raurile interioare resimt acut nevoia de retehnologizare si modernizare", declara domnul Traian Oprea, directorul general al Hidroelectrica. Centralele Stejaru-Bistrita - 210 MW, centrala Lotru-Ciunget - 510 MW, centrala Mariselu-Somes - 225 MW si alte centrale puse in functiune in anii '70-'80 au probleme deosebite legate de scaderea sigurantei in functionare datorate unei fiabilitati necorespunzatoare si diminuarii in timp a performantelor energo-economice. Pentru aceste centrale actiunile de retehnologizare si modernizare sunt incepute, fiind intocmite studiile de fezabilitate si caietele de sarcini, precum si procedurile de contractare a executiei lucrarilor. Conceptia de abordare a fost aceea a "proiectelor la cheie", lucrarile urmand a fi executate de firme specializate in astfel de operatii de o complexitate deosebita, ce pot garanta performantele superioare cerute si asigura echipamentele cele mai fiabile. In acest domeniu nu se admit "esecuri", de aceea reabilitarile partiale, improvizatiile pe termen scurt sau incredintarea lucrarilor unor firme fara realizari si experienta in domeniu pot duce la costuri suplimentare sau la pierderi de energie. Apreciem ca modul in care HIDROELECTRICA a abordat problema retehnologizarii si modernizarii echipamentelor corespunde intereselor sistemului hidroenergetic, efectele pozitive ale acestei actiuni reflectandu-se favorabil in rezultatele economice ale societatii. Exista toate premisele ca sistemul hidroenergetic sa-si mentina si sa-si consolideze rolul important pe care il are in functionarea Sistemului Energetic National, in perspectiva functionarii in piata regionala si europeana a energiei electrice.