Guvernul intarzie nepermis de mult alegerea unui investitor pentru privatizarea Siderca

Tentativele repetate din ultimii 5-6 ani de privatizare a combinatului siderurgic de la Calarasi - SC Siderca SA s-au soldat cu tot atatea esecuri. Conditiile impuse de fostul FPS au avut darul de a-i

Tentativele repetate din ultimii 5-6 ani de privatizare a combinatului siderurgic de la Calarasi - SC Siderca SA s-au soldat cu tot atatea esecuri. Conditiile impuse de fostul FPS au avut darul de a-i alunga pe investitorii interesati, printre care s-au numarat companii renumite in domeniu, precum Voest Alpine si chiar Ispat, actualul proprietar al Sidex Galati. Au fost initiate si demarate, apoi, alte solutii, precum reorganizarea prin lichidare sau transformarea datoriilor imense in actiuni, care urmau a fi preluate si scoase la vanzare de Ministerul Finantelor. Rand pe rand, si aceste variante au fost abandonate. Ultima varianta de privatizare a SC Siderca a fost stabilita de actualul guvern, in august 2001. Pe scurt, aceasta consta in infiintarea unei noi societati, careia i s-a dat chiar si un nume - SC Donasid SA, care sa ia in patrimoniu fluxul viabil al combinatului (otelaria electrica, laminorul de profile grele si sina de cale ferata, precum si utilitatile) si sa-l repuna in functiune, cu capital atras de la un investitor strategic. In noua societate, Siderca urma sa detina 49 la suta din capitalul social, prin aport in natura (utilaje si instalatii), iar partenerul strategic 51 la suta, aport de capital. Zis si nefacut. APAPS a preluat sarcina trasata de guvern si a dat anunturile privind constituirea societatii Donasid. Au fost primite, initial, 14 scrisori de intentie, dar la discutiile preliminare au participat doar 12 ofertanti, romani si straini. APAPS a solicitat tuturor participantilor la aceste intalniri prezentarea unei schite a programului de fabricatie, volumul aportului in numerar si volumul investitiilor pe care firma respectiva preconiza sa le finanteze. Cum s-au finalizat aceste discutii, tinute de APAPS departe de ochii presei, aflam dintr-un "Memorandum" inaintat guvernului la 24 octombrie 2001, de ministrul Ovidiu Musetescu, in care se precizeaza: "In urma intalnirilor si discutiilor repetate, precum si a anlizarii ofertelor, au fost retinute ofertele a doua firme - AFV Beltrame- Italia si Samsung Deutschland GmbH-Germania". Dupa trecerea in revista a celor doua oferte, "Memorandumul" concluzioneaza: "Propunem Guvernului Romaniei analizarea celor aratate mai sus si mandatarea APAPS de a negocia cu firma AFV Beltrame, in vederea elaborarii actului constitutiv al SC Donasid SA". Iata, pe scurt, si principalele elemente ale ofertei firmei italiene, care propune, drept productie de baza, la Siderca, sina de cale ferata si profile mici si mijlocii: * aport minim de 34-34,5 milioane USD, pentru obtinerea a 65% din actiunile noii societati (constituirea Donasid prin aport in natura (utilaje) al Siderca, de 17-19 mil. USD si aport cash, de 7-8 mil. USD al Beltrame, apoi, o prima majorare de capital, prin aport al Beltrame, de 25,5-27 mil. USD); * capitalul adus de Beltrame va fi folosit de Donasid pentru reabilitare, restructurare, dezvoltare, pe un orizont de 1-2 ani; * dreptul si obligatia Beltrame de a finanta si realiza ecologizarea intregii zone afectate de Siderca, costurile fiind apreciate la minim 20-22 mil. USD etc. Ei bine, si acest memorandum a ramas, sa spunem asa, in aer, negocierile cu compania italiana (sau cu celalalt ofertant) nefiind reluate nici pana azi. Surse care doresc sa-si pastreze anonimatul, afirma ca, intre timp, de Siderca s-ar arata interesat Ispat, noul proprietar al Sidex. Potrivit acelorasi surse, Ispat ar dori, de asemenea, sa achizitioneze Siderurgica Hunedoara, combinatul de la Roman si Tepro Iasi. Nu este treaba noastra sa stabilim care dintre ofertele de cumparare a combinatului Siderca este mai avantajoasa. Cert este un lucru: tergiversarea privatizarii a adus si continua sa aduca mari prejudicii combinatului si intregului oras Calarasi, dependent de acest gigant industrial in care s-au investit zeci de milioane de dolari.