Dragnea cere amânarea Declaraţiei 600 pentru luna martie

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a cerut amânarea depunerii Declaraţiei 600 pentru luna martie, precizând că se va merge până la eliminarea ei.

Dragnea a precizat că i-a cerut ministrului de Finanţe ca în prima şedinţă de Guvern să amâne până la 1 martie termenul de depunere a Formularului 600.

Totodată, el a spus că în perioada următoare se va merge „până la eliminarea Declaraţiei 600”.

„Am solicitat ca pe 31 ianuarie, în prima şedinţă de Guvern, să se adopte o Ordonanţă de Urgenţă pentru amânarea termenului de depunere pentru 1 martie, pentru a le da posibilitatea ca în perioada imediat următoare să meargă până la eliminarea declaraţiei, cu condiţia să găsească soluţia că persoanele fizice care trebuiau să plătească aceste contribuţii să rămână asiguraţi în sistemul de asigurări”, a menţionat Dragnea.

„S-a comunicat foarte prost pe tema declaraţiei. Majoritatea n-a înţeles. După ce se va instala Guvernul, o să explice în detaliu despre ce e vorba”, a spus Liviu Dragnea.

El a precizat că vor fi aduse şi modificări în ceea ce priveşte persoanele care trebuie să depună declaraţia. „Va fi o categorie, de exemplu cei care primesc arendă - vorbim de oameni nevoiaşi care au terenuri date în arendă -, le ceri să meargă câteva zeci de kilometri ca să completeze o declaraţie, mi se pare o aberaţie”, a spus preşedintele PSD.

El a mai spus că declaraţia va fi explicată până toată lumea va înţelege.

Oficiali ai Ministerului Finanţelor Publice discută posibilitatea scoaterii Formularului 600, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanţi ai ANAF. Potrivit acestora, termenul de depunere ar putea fi amânat până la 31 martie, iar conţinutul ar putea fi modificat, astfel încât numărul contribuabililor obligaţi să depună formularul să fie mult mai mic.

Termenul de depunere a declaraţiei 600 ar putea fi amânat până la data de 31 martie, faţă de 31 ianuarie, cât este în prezent, au precizat aceleaşi surse.

Asta deşi primul termen de plată a fost stabilit de ANAF la data de 25 martie. Practic, contribuabilii ar trebui să îşi achite contribuţiile înainte să le declare.

Potrivit surselor, Declaraţia 600 ar putea fi modificată, iar plafonul de 1.900 de lei lună (22.800 de lei pe an) ar putea fi ridicat, astfel încât mai puţine persoane ar putea fi obligate să depună fomularul 600 la ANAF.

În prezent, Declaraţia 600 trebuie depusă până la 31 ianuarie 2018 de către cei care, în 2017, au obţinut venituri din activităţi independente, chirii, drepturi de autor, din agricultură, echivalente cu cel puţin 12 salarii minime pe an, indiferent dacă au obţinut şi venituri de natură salarială.

 Luni dimineaţă, această declaraţie a fost subiectul unor discuţii în PSD, între ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, şi Liviu Dragnea. 

Senatorul liberal Daniel Zamfir, preşedinte al Comisiei Economice din Senat, i-a invitat pe ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa şi pe şefa ANAF, Mirela Călugăreanu, să dea explicaţii în privinţa Declaraţiei 600.

„Am solicitat şi prezenţa preşedintei ANAF, doamna Călugăreanu, tocmai pentru că debandada creată ca urmare a emiterii ordinului 4140 prin care s-a stabilit intrarea în vigoare a formularului 600 este o decizie care, după cum vedeţi, a bulversat efectiv mediul economic şi mă refer aici în special la profesiile liberale. Pe lângă haosul creat s-a mai întâmplat un lucru: oameni s-au trezit cu somaţii prin care li se solicită plata CASS încă din anul 2012”, a explicat senatorul PNL.

Cine trebuie să depună Declaraţia 600

Aproximativ 210.000 contribuabili persoane fizice au obligaţia de a depune, până la 31 ianuarie 2018, formularul 600, în vederea determinării contribuţiei de asigurări sociale (CAS) şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS). 

„Această informare se adresează acelor persoane fizice rezidente în România ce au realizat în anul 2017 venituri extra salariale, vor realiza în anul 2018 venituri extra salariale, chiar dacă au şi calitatea de salariat. Calitatea de salariat nu are relevanţă faţă de obligaţia plăţii asigurărilor sociale pentru venituri extra salariale”, susţin consultanţii fiscali.

Dacă o persoană fizică rezidentă în România a realizat în anul 2017 venituri extra salariale mai mari de 12 salarii minime – 22.800 lei (12 luni X 1.900 lei salariul minim), această persoană fizică are obligaţia să depună la autoritatea fiscală Formularul 600, declaraţia privind luarea în evidenţă ca plătitor de asigurări sociale în anul 2018, persoana fizică având calitatea de asigurat la sistemul public de sănătate sau ,după caz, la sistemul public de pensii.

Ce venituri extra-salariale sunt vizate

Veniturile extra salariale la care se face referire sunt următoarele: 

- venituri din activităţi independente, unde regăsim în principal veniturile din practicarea unei profesii libere sau a unei meserii, venituri din activităţi de comerţ sau prestări de servicii, venituri din drepturi de proprietate intelectuală/drepturi de autor (art. 68 – 70 din Codul fiscal);

- venitul din investiţii, unde regăsim în principal venituri din dividende, venituri din dobânzi, venituri din tranzacţii cu părţi sociale şi acţiuni, venituri din lichidarea unei persoane juridice (art. 94 – 97 din Codul fiscal);

- venituri din cedarea folosinţei bunurilor – chirii, arendă (art. 84 – 87 din Codul fiscal);

- venituri din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, fie că sunt supune tranşelor de venit, fie că se aplică sistemul real (art. 104 -116 din Codul fiscal);

- venituri din alte surse, cum ar fi venituri din contracte civile, decontarea unor cheltuieli personale ale participanţilor la societate, etc. (art. 114 – 116 din Codul fiscal);

- venitul brut din asocierile persoanei fizice cu persoane juridice pentru realizarea unei activităţi economice (Titlul II, Titlul III, respectiv art. 125 alin. (7) – (8) Codul fiscal).

Cum se datorează CAS şi CASS

Astfel, de la 1 ianuarie 2018, în cazul contribuabililor persoane fizice, care în anul fiscal precedent au obţinut venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, CAS şi CASS se datorează astfel: 

-        CAS se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri lunare din activităţi independente, cumulate din toate sursele în anul fiscal precedent, peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului de impunere (pentru anul fiscal 2018 salariul minim brut este de 1.900 lei); 

-        CASS se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri în anul fiscal precedent, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, cumulate din toate sursele, cel puţin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară (22.800 lei pentru anul fiscal 2018). 

Citeşte şi:

Site-ul ANAF a picat, luni dimineaţă, pe fondul aglomeraţiei pentru depunerea Formularului 600