Cum a fardat agricultura faţa României în UE

Datorită recoltelor bogate din acest an suntem acum printre ţările care prezintă încredere: deficitele şi inflaţia au scăzut, iar economia a crescut. Această cosmetizare este însă doar temporară.

România arată din ce în ce mai bine pe cadranele economiei europene şi a ajuns să fie apreciată ca „elev model" (de către FMI) sau chiar ca „ţară de încredere pentru investiţii" (de către agenţiile de evaluare). Produsul Intern Brut a crescut cu 1,9% în trimestrul al treilea faţă de cel precedent, economia românească fiind cea mai dinamică din Uniunea Europeană. După doi ani în care am fost codaşii Europei în ceea ce priveşte evoluţia economică, am sărit direct în fruntea clasamentului, depăşind economii puternice precum Germania, Franţa sau Marea Britanie.

Cum am reuşit? Vom vedea că, pe de-o parte, performanţele din agricultură au adus în zona de încredere majoritatea indicatorilor economiei (inflaţie, PIB, raport între exporturi şi importuri sau între veniturile şi cheltuielile publice), dar pe de altă parte gospodăriile populaţiei au avut de suportat costuri sociale dintre cele mai usturătoare. Iar dacă aceste costuri, date de tăierile salariale şi de scumpirile din 2010, îşi vor prelungi efectele şi în 2012, nu acelaşi lucru se poate spune despre marele motor al creşterii economice, care a fost agricultura.

Evoluţia PIB în ţările membre ale UE

Ploile ne-au ridicat, seceta ne va doborî

Mecanismul prin care agricultura a „salvat" economia este simplu: pe fondul recoltelor bogate, alimentele, fructele şi legumele s-au ieftinit aproape patru luni consecutiv (un record al perioadei postdecembriste), fapt care a tras în jos inflaţia până la cote nemaiîntâlnite după Revoluţie; ploile sosite la timp i-au determinat pe fermieri să iasă în câmp cu toate forţele, angrenând şi celelalte activităţi din economie care contează în calculul Produsului Intern Brut (industrie, investiţii, servicii), astfel că de la plusurile timide din primăvară (+0,7% în trimestrul I, apoi doar +0,2% în trimestrul al doilea) am ajuns la avansul surprinzător din toamnă (+1,9% în trimestrul al treilea); în fine, pe fondul unei cereri susţinute - mai ales din afara Uniunii Europene - şi al recoltei româneşti peste aşteptări, exporturile agricole au crescut substanţial, reducând deficitul comercial şi, prin angrenare, pe cel de cont curent.

Dar, atenţie, acelaşi mecanism ar putea să funcţioneze în sens invers în 2012 şi agricultura să fie principalul factor de frânare. În cel mai rău scenariu, ne-am putea confrunta cu o scădere drastică a producţiei agricole de anul viitor, cu tot cortegiul de efecte negative asupra economiei: creşteri de preţuri, importuri mai mari şi chiar o reducere a investiţiilor, pe fondul scăderii încrederii în potenţialul acestui sector.

Costurile sociale, tot mai greu de suportat

Al doilea factor care a determinat revenirea României în clubul ţărilor de încredere a fost reducerea cheltuielilor publice, concomitent cu eforturile de creştere a veniturilor. La nivelul populaţiei, reducerea cheltuielilor a însemnat tăieri de salarii şi sporuri care au erodat drastic puterea de cumpărare, iar la nivelul firmelor efectul s-a văzut în scăderea vânzărilor şi a profiturilor, acolo unde nu au fost pierderi. De cealaltă parte, măsurile fiscale luate pentru creşterea veniturilor la stat au creat o presiune tot mai greu de suportat a impozitelor şi taxelor. Cu astfel de costuri şi cu o agricultură nesigură, în 2012 va trebui să turăm alte motoare pentru a păstra România în clubul ţărilor atractive pentru investitori. 

Evoluţia PIB în ţările membre ale UE

Reversul medaliei

Indicatorii la care România stă bine acum, datorită în primul rând agriculturii, şi-ar putea pierde din strălucire şi efectul de cosmetizare să se estompeze într-un timp destul de scurt.

Doar un impuls sezonier pentru economie

Produsul Intern Brut al României a avansat cu 4,4% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă din 2010. O amploare mai mare a creşterii a mai fost consemnată doar în trimestrul al treilea din 2008 (9,1%).

Economia începe din nou să duduie, arată statisticile oficiale, dar motoarele creşterii nu mai sunt construcţiile şi consumul, ca în anii dinaintea crizei, ci industria, exporturile şi agricultura.

Oficial, nu se ştie încă din ce au venit aceste creşteri, dar statisticile raportate până acum referitoare la evoluţiile din ultimele nouă luni arată că industria şi exporturile au avut plusuri semnificative, în timp ce consumul şi construcţiile au scăzut. Şi agricultura a contribuit masiv la creşterea PIB din primele nouă luni, avansul din acest sector fiind estimat „undeva între 12% şi 13%", au declarat pentru „Adevărul" surse din Ministerul Agriculturii.

Plusurile nu se văd în buget

Economiştii de la ING Bank arată că surpriza a fost probabil rezu­­­­ltatul unei contribuţii mai mari a sectorului agricol, în urma unei recolte deosebite. „Deoarece contribuţia puternică a agriculturii este probabil temporară, datele pentru următoarele trimestre ar putea să se dovedească mai puţin îmbucurătoare", conchid analiştii. Revigorarea economiei nu este simţită şi la nivelul colectării taxelor, pentru că agricultura nu este fiscalizată, a declarat recent Dan Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

„La nivelul economiei româneşti simţim o revigorare, o creştere de peste 4% din PIB, ceea ce ne face să fim optimişti. Din nefericire, la nivel fiscal nu am simţit-o atât de mult pentru că agricultura nu este fiscalizată", a mai spus Lazăr. „Unul dintre cele mai importante motoare a fost agricultura, dar sunt creşteri importante şi la nivelul industriei, unde vorbim de o majorare a exporturilor", a adăugat Lazăr. 

13% este creşterea înregistrată de sectorul agricol în primele nouă luni ale acestui an faţă de perioada similară din 2010.