Conacul costă cât o locuinţă la bloc

Preţul minim pentru care poate fi achiziţionată o veche proprietate boierească cu nouă camere şi un domeniu de câteva mii de metri pătraţi este 150.000 euro. Criza economică a dus la apariţia pe piaţa imobiliră a unor proprietăţi la care până nu de mult aveau acces doar oamenii cu venituri mari şi foarte mari: reşedinţele moşiereşti.

Un conac boieresc nu înseamnă doar clădirea în sine, ci adevărate domenii cu construcţii adiacente, parcuri, grădini spaţioase, vii, livezi şi chiar păduri.  Şi, mai mult decât atât, fiecare astfel de proprietate este încărcată de istorie. Poveştile cu legionari şi comori ascunse le-au transformat pe multe dintre ele în adevărate atracţii turistice.

Castelul Alb de la malul Neajlovului

La 46 de kilometri de Bucureşti, „Castelul Alb”, cum este cunoscut conacul din satul  Bucşani, judeţul Giurgiu, a fost scos la vânzare. Anunţul sec nu a atras prea mulţi curioşi: „conac boieresc construit pe 250 metri pătraţi, cu două niveluri plus mansardă locuibilă dacă se vrea, centrală pe butan, apă curentă din reţea stradală plus două fântâni, fosă tip euro 3 cu patru canale decantoare, livadă tânără în rod, curte 2.750 metri pătraţi. Conacul este la drumul naţional Ghimpaţi-Găeşti. În spatele conacului la circa 200 metri curge râul Neajlov. Preţ 300.000 de euro negociabil.”

L-am contactat pe proprietar şi atunci am înţeles de ce nu a făcut mai multă reclamă proprietăţii. Deşi are nevoie de bani din motive personale, Valentin Oprişănescu regretă că trebuie să vândă conacul. Proprietatea situată chiar lângă biserica din sat, monument istoric inclus în patrimoniul naţional, este o oază de linişte şi verdeaţă de care nu poţi să nu te îndrăgosteşti. Văruită toată în alb, casa pare că domină întreaga localitate.

La restaurare, proprietarul a păstrat arcadele brâncoveneşti

Nici măcar nu pare a fi atât de mare, dar odată intrat în ea, te rătăceşti pe culoarele care despart cele 10 camere, băile, bucătăriile, terasele şi foişoarele. Mansarda este singurul etaj care pare că nu a fost atins de trecerea timpului. În timpul lucrărilor de restaurare, proprietarul a încercat să păstreze tot ce a putut din materialele folosite în urmă cu aproape 100 de ani. Dintre căpriorii din lemn tâşnesc spre lumină porumbeii speriaţi de zgomotul paşilor noştri. În urma lor se mai aude doar vântul.

Construcţia a fost făcută în 1936 de Hristodor Ionescu, preşedintele filialei judeţene a PNŢ. În anii ‘40, casa a devenit „cuib de legionari”, povesteşte actualul proprietar. Au urmat nenumărate vandalizări, pentru că localnicii căutau o comoară care se zvonea că ar fi fost ascunsă în pereţii casei. „Primul lucru pe care l-am făcut după ce am cumpărat domeniul, în urmă cu şapte ani, a fost să ne interesăm printre bătrânii satului despre povestea ei, mai ales că erau câteva lucruri care ne nedumereau”, spune Oprişănescu.

Misterul comorii

Pe schema casei este prevăzută o amprentă la sol de 230 metri pătraţi, iar la măsurătorile camerelor lipseau 50-60 de metri. Locul unde ar fi trebuit să fie uşile a două dormitoare erau zidite. A încercat să spargă peretele dar nu a reuşit. „După ce am dat jos un rând de cărămidă, am dat de beton hidraulic, de care nu am mai reuşit să trecem. Totul e zidit ca un fel de sarcofag”, îşi aminteşte proprietarul.

Au încercat muncitorii şi prin lateral, şi pe dedesubt, dar nu au reuşit. Aceeaşi surpriză legată de structura nemaintâlnit de solidă a casei a avut-o şi când a încercat să afle cât de adâncă este fundaţia. „Am săpat până la doi metri adâncime şi tot nu i-am găsit baza”, povesteşte el. Valentin Oprişănescu a investit 100.000 de euro în renovarea casei care era aproape în ruine, iar anul trecut, în vară, proprietatea era evaluată la 570.000 euro. Acum se bucură că a găsit un cumpărător care îi oferă 250.000 euro.

Moştenire de familie scoasă la vânzare

Din acelaşi motiv, lipsa veniturilor, a intrat în oferta unei agenţii imobiliare din judeţul Vâlcea un conac din zona Horezu. Proprietatea, formată dintr-o casă cu nouă camere şi un teren intravilan de 10.809 metri pătraţi, este situată pe valea râului Bistriţa. „În apropiere se află obiective turistice care transformă conacul într-o investiţie profitabilă, pentru că el poate fi folosit ca pensiune turistică”, spune Simona Bouros, reprezentant al Orfeas Imobiliare, agenţia care intermediază vânzarea proprietăţii. Acest conac a fost construit în anul 1869 ca locuinţă de familie. Proprietarii făceau parte dintre cei mai bogaţi moşieri din zonă.

„A fost locuit în permanenţă de membri ai familiei şi lăsat moştenire din generaţie în generaţie”, povesteşte Simona Bouros . Din anul 1959, după ce proprietarul a fost arestat de către regimul comunist, clădirea a fost transformată în dispensar medical până în anul 1978 , după care a revenit proprietarilor de drept. Din anul 1982 a fost moştenit de actualul proprietar. Acesta a fost şi cel care a încercat să îl renoveze, dar nu a reuşit decât parţial. Preţul solicitat ce către vânzător pentru întreaga proprietate, care include şi o livadă de pruni, întinsă pe o suprafaţă de peste 9.000 metri pătraţi, este de 150.000 euro.

Întreţinerea costă aproximativ 3.000 lei

În capătul celălalt al ţării, la Zăgujeni, în judeţul Caraş-Severin, Viorel Murgoi încearcă să vândă un conac care a aparţinut reginei Maria Tereza. „Ea nu a locuit niciodată aici, dar în acte, deţinea întregul domeniu pe care l-a dat spre folosinţă unui consilier militar al curţii regale”, povesteşte Murgoi.

Conacul a fost construit în 1850 şi are 22 de camere, întinse pe o suprafaţă de 900 de metri pătraţi. Domeniul mai cuprinde opt corpuri de clădiri auxiliare, cu suprafeţe cuprinse între 200 şi 800 metri pătraţi, precum şi un parc de 3.000 metri pătraţi cu arbori seculari, 15 specii de brad, arbori exotici şi pomi fructiferi. Suprafaţa totală a domeniului era iniţial de 27.500 de metri pătraţi.

O parte din acest teren a fost donat, de-a lungul timpului, localnicilor, foşti angajaţi al moşierului. Şi această proprietate are povestea ei. „Complexul a fost luat de comunişti care, după ce au dărâmat o capelă monument istoric al UNESCO, aflată în parc, l-au transformat în staţiune de tractoare”, spune proprietarul actual. El a cumpărat cele aproape trei hectare abia în 1999, iar un an mai târziu a început renovările.

Fântâna din pivniţa casei

În casă încă se află teracotele şi şemineele montate în 1850. Şi tocurile uşilor şi feresterelor datează din aceeaşi perioadă.

                   Foişorul este „piesa de rezistenţă“ a construcţiei

„Nici pivniţa, care se întinde sub 90% din suprafaţa casei, nu am modificat-o, ci i-am lăsat arcadele brâncoveneşti, iar fântâna subterană, din mijlocul cramei, se poate încă folosi”, spune Murgoi. Puţul de sub casă este punctul central al locuinţei, iar apa care se scoate de la 45 de metri adâncime este limpede şi rece ca gheaţa. În curte mai sunt alte două puţuri.

„Toată construcţia este o oază de linişte şi istorie, dar din păcate trebuie să renunţ la ea”, spune Viorel Murgoi. „Întreţinerea lunară costă aproximativ 3.000 de lei, la care se adaugă plata paznicilor domeniului, iar eu am 50 de ani şi nu mai fac faţă”, detaliază proprietarul domeniului. 

Randamentul investiţiei prin ochiul specialistului

Conacele sau casele boieresti sunt şi vor rămîne Mona Lisa pieţei imobiliare. Dacă în Franţa sau Germania piesele de rezistenţă sunt castelele, România poate puncta cu mândrie o cultură a frumosului şi a utilului prin conace. Caracterizate de unicitate arhitecturală şi număr extrem de redus ca oferte pe piaţă, conacele sunt proprietăţi cu valoare adaugată. La fel de important este şi gradul sporit de responsabilitate şi investiţie pe care aceste proprietăţi şi le arogă.     

Acestea fac parte dintr-o piaţă în care cumpărătorii sunt persoane foarte bogate sau companii de marcă ce au achiziţionat asemenea clădiri de la foştii proprietari. În funcţie de zona în care sunt amplasate (în oraş sau în zone de ţară) şi de terenul aferent (de la 500 – 2.000 metri pătraţi până la zeci de hectare), preţurile lor variază de la câteva sute de mii de euro la milioane. Evident, trebuie luate în calcul înaintea achiziţiei şi sumele aferente renovării şi exploatării.

Luciana Petrescu, director general Net Worth Advisory