Turiştii din insulele elene nu ştiu ce este criza. Cu mai mult cash în portofele, românii au luat cu asalt staţiunile din Grecia

Turiştii din insulele elene nu ştiu ce este criza. Cu mai mult cash în portofele, românii au luat cu asalt staţiunile din Grecia

Turiştii aplaudă apusul în Oia, insula Santorini

Criza datoriilor cu care se confruntă Grecia în ultimele luni nu a ajuns şi în insulele elene, acolo unde turiştii se bucură din plin de vacanţă. Numărul românilor care au ales să-şi petreacă vacanţa pe insulele greceşti a crescut în acest an, singurii care se lasă aşteptaţi fiind ruşii, afectaţi de deprecierea rublei pe fondul sancţiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Numărul de turişti români care îşi petrec vacanţa în Grecia a crescut în acest an, în ciuda crizei datoriilor care a tulburat statul elen în ultimele cinci luni şi care l-a împins în incapacitate de plată. Românii care şi-au programat să-şi petreacă concediul pe insulele elene nu s-au speriat de o eventuală ieşire a Greciei din zona euro şi de efectele acesteia, aşa că plajele sunt pline de turişti veniţi cu mic, cu mare de pe plaiuri mioritice.  
 
„Avem o creştere cu 20% a rezervărilor pentru Grecia prin early-booking (oferte pentru rezervări timpurii – n.r.), adică cele care se fac până la sfârşitul lunii aprilie“, a declarat Dan Goicea, directorul general adjunct al turoperatorului Cocktail Holidays. 
 
Familia Malaxa, pe care am întâlnit-o pe o plajă din Chania (Creta), spune că nu s-a gândit niciodată să anuleze vacanţa în Grecia. Doar au întrebat ghidul tot ce aveau de lămurit, au aflat răspunsurile şi s-au apucat de făcut bagajele pentru vacanţă.
 

Ruşii nu mai vin în Grecia 

În prezent, turismul consemnează un declin cu 5% în Grecia, dar, în mod surprinzător, nu este cauzat de fricţiunile cu Uniunea Europeană, ci de scăderea vizitatorilor din Rusia, ca urmare a anexării Crimeei şi a războiului din Estul Ucrainei. Acestea au dus la sancţiuni internaţionale împotriva Moscovei şi, mai departe, la devalorizarea rublei. Ca urmare, numărul de turişti din Rusia a scăzut cu aproape 60%.
 
În mod normal, 1,2 milioane de ruşi veneau anual în Grecia. Anul trecut, numărul a scăzut la puţin peste 500.000, iar în acest an sunt aşteptaţi aproximativ 300.000 de turişti din Rusia.
 
În timp ce politicienii europeni dezbat de zor soarta Greciei, turiştii din insulele elene nu resimt niciuna dintre frământările de la nivel înalt. Nu există probleme în alimentarea hotelurilor sau a restaurantelor, nu sunt cozi la benzinării, nici măcar bancomatele nu sunt luate cu asalt. Totul este bine şi frumos, oamenii sunt zâmbăreţi şi optimişti. Chiar şi hotelierii sau patronii. 
 
 „Nu există probleme cu turismul în ceea ce priveşte alimentarea, dar a scăzut numărul celor care vin din Rusia. Însă nu din cauza problemelor cu ieşirea din zona euro, ci a problemelor din Ucraina. Turismul aduce 60-70% din veniturile insulei Creta, restul îl reprezintă agricultura. Scăderea numărului de turişti nu a început de anul acesta, ci de anul trecut, apoi a venit devalorizarea rublei. De asemenea, nu mai vin turişti aproape deloc din Ucraina. Creta înseamnă 30% din numărul total de turişti care vin în Grecia. Din 21 de milioane de turişti, 7 milioane vin anual în Creta“, a declarat Apostolis Voulgarakis, unul dintre cei patru viceguvernatori ai Cretei. 
 
Cei mai mulţi turişti ajung în Creta din statele scandinave, respectiv Suedia, Danemarca, Finlanda şi Norvegia, dar şi România se află în top 10, potrivit oficialului.
 
Plaja din Chania FOTO Daniel Ionaşcu

Cu mai mult cash în portofel

Ioannis Mastorakis, primarul staţiunii Hersonisos, aflată lângă Heraklion, capitala Cretei, spune că turiştii străini veniţi pe insulele greceşti nu au avut cu nimic de suferit din cauza crizei politice, singurii care au avut de probleme fiind localnicii, în special în Atena şi în marile oraşe.
 
Grecia a introdus măsuri de control al capitalului, astfel că retragerile de la bancomate au fost limitate la 60 de euro pe zi. Cei care au probleme cu aceste măsuri sunt pensionarii, deoarece oamenii în vârstă nu prea au carduri.
 
Pentru turişti, transferurile bancare de bani se pot face în continuare, deoarece numai pentru cardurile emise în Grecia există limitări de extragere din bancomate. Cine vrea plăteşte cu cardul la fel ca până acum sau retrage cash de la ATM fără limită. Totuşi, românii veniţi în vacanţă în Grecia şi-au luat măsuri de precauţie şi au luat la ei mai mulţi bani cash decât în anii precedenţi.  
 
Chiar dacă intrarea Greciei în incapacitate de plată nu se resimte încă în businessurile celor din turism, hotelierii eleni se tem de consecinţele pe care le-ar putea avea un eventual Grexit. Miltiadis Despotakis, directorul companiei de turism Kalamaki Travel din Creta, spune că în lunile de până acum nu au existat probleme cu numărul turiştilor, dar că pentru luna august nu există rezervări pentru toată capacitatea disponibilă din cauza dezbaterilor privind viitorul Greciei în zona euro.
 

Plaja din Chania FOTO Daniel Ionaşcu

Sentimente anti-europene

Anda Ţigănuş este o arhitectă româncă stabilită în Grecia din 1998. Ea spune că taxele au crescut foarte mult în ultimii ani „încât, la finalul lunii, rămâi doar cu 300 de euro şi nu ai cum să supravieţuieşti“. Ea ne-a dat exemplul soţului său, fost pilot pe avioane de luptă F-16. Acesta este acum instructor de zbor pe acelaşi tip de aparate, iar românca ne spune că salariul soţului său a fost redus în ultimii ani cu două treimi. „De asta sunt atât de mulţi cu OXI (nu - în limba română)“, spune ea.
 
Manolis Tsakalakis, proprietarul unui hotel din staţiunea Rethymno (Creta), ne explică de ce grecii au votat împotriva măsurilor de austeritate. „Până în miercurea de dinaintea referendumului, scorul era aproape la egalitate. Dar atunci Juncker (Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene - n.r.) a spus să votăm măsurile de austeritate, altfel ieşim din zona euro. Apoi, Schultz (Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European - n.r.) a mers şi mai departe şi a vrut schimbarea guvernului Tsipras. Tusk (Donald Tusk, preşedintele Consiliului European - n.r.) a spus că jocul s-a terminat. Dar trei milioane de greci care trăiesc la limita sărăciei şi 11.000 de sinucideri sunt un joc? Cum adică vine un guvern şi ne spune ce facem? Nu poţi să zici «da» la orice“, spune Tsakalakis, care este şi preşedintele asociaţiei hotelierilor din Rethymno.
 
„Nu este corect să avem aceeaşi monedă, euro, dar să avem taxe diferite şi apoi trebuie să concurăm între ţări“, a spus şi Miltiadis Despotakis, directorul Kalamaki Travel. 
 
Alexander, un fotograf pe jumătate german-jumătate grec, pe care l-am întâlnit în Chania, este de părere că statul elen ar trebui să plătească atât cât poate din datorie, iar restul să fie şters. Motivul: pierderile ar trebui împărţite cu creditorii. „Dacă eu dau o ciocolată unui copil şi ziua următoare îl întreb dacă mai vrea una şi apoi tot aşa şi la final îşi strică dinţii, cine e de vină? Eu, normal“, ne-a explicat Alexander.
 

Alexander, un fotograf pe jumătate german-jumătate grec, pe care l-am întâlnit în Chania, este de părere că statul elen ar trebui să plătească atât cât poate din datorie, iar restul să fie şters FOTO Daniel Ionaşcu

Revenirea la drahmă nu e văzută cu ochi buni

În ceea ce priveşte posibila revenire a Greciei la drahmă, nimeni nu ia în serios această alternativă. „Nu cred că drahma este o soluţie“, a spus directorul Kalamaki Travel. „Sunt câţiva adepţi ai drahmelor, dar nu sunt în puncte-cheie, lumea este speriată de perspectiva asta, am trăit vremea când apartamentul meu valora cât computerul cu AutoCAD“, ne spune arhitecta româncă Anda Ţigănuş. „Chiar dacă am trece la drahmă, clienţii şi furnizorii ar plăti în moneda pe care o avem stipulată în contracte“, afirma şi Manolis Tsakalakis.
 

Plajele din Chania sunt pline de turişti veniţi din toată Europa, care nu s-au speriat de criza grecească Daniel Ionaşcu

Imagini din aceeasi galerie
  • Plajele din Chania sunt pline de turişti veniţi din toată Europa, care nu s-au speriat de criza grecească Daniel Ionaşcu
  • Staţiunea Chania de pe Insula Creta este plină de turişti veniţi din toată Europa FOTO Daniel Ionaşcu
  • Turiştii aplaudă la apusul soarelui în Oia. insula Santorini   FOTO Daniel Ionaşcu
  • Turiştii sosiţi în Creta şi-au luat mai mulţi bani lichizi cu ei în vacanţă, astfel că la bancomate nu este nicio coadă FOTO Daniel Ionaşcu
  • Alexander, un fotograf pe jumătate german-jumătate grec, pe care l-am întâlnit în Chania, este de părere că statul elen ar trebui să plătească atât cât poate din datorie, iar restul să fie şters FOTO Daniel Ionaşcu
  • Plajele din Chania sunt pline de turişti veniţi din toată Europa, care nu s-au speriat de criza grecească Daniel Ionaşcu
  • Staţiunea Chania de pe Insula Creta este plină de turişti veniţi din toată Europa FOTO Daniel Ionaşcu
  • Staţiunea Chania de pe Insula Creta este plină de turişti veniţi din toată Europa FOTO Daniel Ionaşcu
  • Plajele din Chania sunt pline de turişti veniţi din toată Europa, care nu s-au speriat de criza grecească Daniel Ionaşcu
  • Anda Țigănuș, o arhitectă româncă stabilită în Grecia din 1998, spune că taxele au crescut foarte mult în ultimii ani „încât, la finalul lunii, rămâi doar cu 300 de euro și nu ai cum să supraviețuiești“ FOTO Daniel Ionaşcu
  • Staţiunea Chania de pe Insula Creta este plină de turişti veniţi din toată Europa FOTO Daniel Ionaşcu
  • Insula Santorini  FOTO Daniel Ionaşcu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările