BCE și FED vor crește dobânzile și în 2023, provocând probleme consumatorilor

Banca Centrală Europeană și Banca Centrală a SUA vor continua să crească dobânzile anul viitor, provocând probleme consumatorilor, scriu publicațiile internaționale.

BCE și FED vor majora dobânda cheie și anul viitor. Foto Shutterstock

Astfel, Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea majora ratele dobânzilor şi anul viitor, provocând probleme consumatorilor, în condiţiile în care încearcă să slăbească cererea care contribuie mult la o inflaţie tot mai ridicată, potrivit economistului şef al instituţiei financiare, Philip Lane, transmite Reuters.

În condiţiile în care inflaţia se apropie de teritoriul cu două cifre, BCE a efectuat două majorări supradimensionate ale ratelor dobânzilor, în iulie şi septembrie, şi a promis şi mai multe acţiuni, având în vedere că şi aşteptările de creştere a preţurilor pe termen lung se deplasează acum peste ţinta sa de 2%.

”Credem că acest lucru va reduce cererea, nu ne vom preface că nu vor fi probleme”, a spus Lane la o conferinţă.

”Cererea este acum o sursă de presiune inflaţionistă, acum şase sau nouă luni nu a fost aşa cum este acum”, a explicat el.

La un nivel de 0,75%, dobânda pentru depozite a BCE este încă prea scăzută, deoarece continuă să stimuleze economia, astfel că treaba BCE nu este încă făcută, a adăugat Lane.

Majoritatea economiştilor estimează că dobânda neutră, la care BCE nu stimulează şi nici nu împiedică creşterea, este între 1,5% şi 2%. Cu toate acestea, pieţele văd vârful ciclului dobânzilor la un nivel mai ridicat, iar investitorii iau acum în calcul dobânzi cu puţin peste 2,5%, în primăvara viitoare.

Lane a susţinut de luni de zile că inflaţia actuală este provocată în primul rând de şocul cauzat de preţurile mari ale energiei.

Politica monetară este în mare măsură ineficientă împotriva unor astfel de şocuri legate de ofertă, aşa că BCE a fost printre ultimele bănci centrale majore care au majorat dobânzile.

Scumpiri pe toate planurile

Dar creşterea preţurilor s-a extins acum şi a început să se infiltreze în toate aspectele vieţii, în timp ce cererea solidă a consumatorilor determină şi preţurile.

Deşi Lane a spus că dobânzile ar putea continua să crească la fiecare întâlnire a conducerii BCE din acest an şi că ar putea fi mărite şi la începutul anului viitor, BCE îşi păstrează opţiunile deschise cu privire la unde să se oprească şi va decide de la întâlnire la întâlnire.

Lane a adăugat că economia zonei euro este probabil să se stabilizeze în lunile de iarnă şi că o recesiune nu poate fi exclusă, având în vedere preţurile ridicate ale energiei şi deficitul de gaze naturale.

FED va mări dobânda de referinţă la peste 4% şi o va menţine acolo după 2023

Banca centrală a SUA va mări dobânda de politică monetară la peste 4% şi o va menţine acolo după 2023, în încercarea de a elimina inflaţia ridicată, potrivit majorităţii economiştilor intervievaţi de Financial Times.

Cel mai recent sondaj, realizat în parteneriat cu Initiative on Global Markets de la Booth School of Business a Universităţii din Chicago, sugerează că Rezerva Federală este departe de a pune capăt campaniei de înăsprire a politicii monetare.

Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă a majorat deja ratele dobânzilor în acest an în cel mai rapid ritm din 1981 şi este de aşteptat să implementeze miercuri o a treia creştere consecutivă a dobânzii, de 0,75 puncte procentuale.

Această mişcare ar ridica intervalul ţintă, care în martie era aproape de zero, la 3% - 3,25%.

Aproape 70% dintre cei 44 de economişti chestionaţi între 13 şi 15 septembrie cred că dobânda fondurilor federale a acestui ciclu de înăsprire va atinge un vârf cuprins între 4% şi 5%, 20% dintre opinii fiind că va trebui să depăşească acest nivel.

”FOMC încă nu ştie cu cât de mult trebuie să crească ratele”, a spus Eric Swanson, profesor la Universitatea din California, care prevede că dobânda chei va ajunge în cele din urmă între 5 şi 6%.

”Dacă Fed vrea să încetinească economia acum, trebuie să ridice dobânda pentru fondurile federale peste inflaţia [de bază]”.

Inflația a accelerat în mod neașteptat în SUA

În timp ce Fed ţinteşte de obicei un nivel de 2% pentru indicele preţurilor pentru cheltuielile personale de consum (PCE) ”de bază”, care exclude articolele volatile precum alimentele şi energia, instituţia monitorizează îndeaproape şi indicele preţurilor de consum.

Inflaţia s-a accelerat în mod neaşteptat în august, indicatorul de bază crescând cu 0,6% faţă de luna precedentă şi cu 6,3% faţă de anul precedent.

Majoritatea respondenţilor anticipează că PCE de bază va scădea de la cel mai recent nivel din iulie, de 4,6%, la 3,5% până la sfârşitul anului 2023. Dar aproape o treime se aşteaptă ca acesta să depăşească în continuare 3% 12 luni mai târziu.

Alţi 27 la sută au spus că este probabil ca indicatorul să rămână peste acest prag la acel moment – indicând o mare nelinişte cu privire la inflaţia ridicată care devine mai adânc încorporată în economie.

”Mă tem că am ajuns într-un punct în care Fed se confruntă cu riscul de erodare serioasă a credibilităţii sale, aşa că trebuie să înceapă să fie foarte conştientă de asta. Cu toţii am sperat că inflaţia va începe să scadă şi am fost cu toţii dezamăgiţi din nou şi din nou şi din nou”, a spus Jón Steinsson, de la Universitatea din California, Berkeley.

Mai mult de o treime dintre economiştii chestionaţi avertizează că Fed nu va reuşi să controleze în mod adecvat inflaţia dacă nu va creşte ratele dobânzilor peste 4% până la sfârşitul acestui an.

Creșterea dobânzilor constrânge activitatea economică

Dincolo de ridicarea dobânzilor la un nivel care constrânge activitatea economică, cea mai mare parte a respondenţilor consideră că Fed le va menţine acolo pentru o perioadă susţinută.

Reducerea presiunilor asupra preţurilor, instabilitatea pieţei financiare şi deteriorarea pieţei muncii sunt cele mai probabile motive pentru care Fed ar întrerupe campania de înăsprire, dar nu se anticipează nicio reducere a dobânzii de referinţă până în 2024 cel mai devreme, consideră 68% dintre cei chestionaţi.

Aproape 70% dintre respondenţi se aşteaptă ca Biroul Naţional de Cercetare Economică, arbitrul oficial al recesiunilor din SUA, să declare una în 2023, majoritatea susţinând că aceasta va avea loc în primul sau al doilea trimestru.

Acest lucru se compară cu cei aproximativ 50 la sută care văd că Europa va intra într-o recesiune până în al patrulea trimestru al acestui an sau chiar mai devreme.

O recesiune din SUA se va întinde probabil pe două sau trei trimestre, consideră majoritatea economiştilor, iar peste 20% aşteaptă ca aceasta să dureze patru trimestre sau mai mult.