Efectele reformei fiscale: cu cât au scăzut veniturile şi câţi angajaţi au fost concediaţi

Efectele reformei fiscale: cu cât au scăzut veniturile şi câţi angajaţi au fost concediaţi

FOTO 123 RF

Mai mult de jumătate dintre salarii sunt mai mici sau egale cu venitul minim brut pe economie, după aplicarea Legii salarizării unice şi a modificărilor aduse Codului Fiscal privind transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Efectele reformei fiscale, impuse de Guvern spre sfârşitul anului trecut, sunt exact cele preconizate de mediul de afaceri: mai mult de jumătate dintre veniturile înregistrate în februarie sunt mai mici sau egale cu salariul minim pe economie, numărul angajaţiilor fiind mai mic cu circa 60.000.
 
Potrivit datelor publicate deja în Monitorul Social, în luna februarie 2018 numărul total al contractelor de muncă era cu 53.215 mai mic decât în noiembrie 2017, diferenţa dintre salariile mici şi cele mari neatenuându-se, aşa cum preconiza premierul Viorica Dăncilă că se va întâmpla.
 
Concret, diferenţa dintre salariile mici şi cele mari s-a atenuat nesemnificativ în luna februarie, faţă de luna noiembrie 2017, scăzând cu doar puţin peste un punct procentual.
 
Statistica arată că, înainte de intrarea în vigoare a noii legislaţii fiscale, existau 1.075.375 contracte de muncă (17% din total) sub salariul minim brut pe economie (contracte cu timp parţial), iar alte 1.951.359 contracte (30,8%) erau la nivelul salariului minim pe economie.
 
După intrarea în vigoare a noilor prevederi privind transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, erau înregistrate 1.424.523 de contracte sub salariul minim pe economie (22,7% din total), iar 1.744.990 (27,8% din total) erau egale cu salariul minim.
 
Un simplu calcul arată că, din noiembrie până în februarie, numărul celor care au venituri sub salariul minim pe economie a crescut cu 349.148.
 
Potrivit statisticii, la sfârşitul lunii noiembrie 2017 se înregistrau 6.337.641 contracte de muncă, trei luni mai târziu (28 februarie 2018) existând doar 6.284.426 contracte.
 
Mediul de afaceri a avertizat asupra efectelor negative ale reformei fiscale
 
Spre sfârşitul lunii februarie, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM din România (CNIPMMR) avertiza că reforma fiscală va afecta jumătate dintre veniturile angajaţilor din mediul privat şi că majorarea salariului mnim brut pe economie de la 1.450 lei la 1.900 va genera creşteri ale cheltuielilor suportate de angajatori, ceea ce va duce la concedierea multor persoane.
 
"Această pseudo-revoluţie fiscală a însemnat creşterea costurilor pentru antreprenori. Toate salariile au fost afectate prin aceste mişcări fiscale pentru că, prin creşterea salariului minim şi prin obligativitatea de a renegocia contractele colective de muncă, practic, aproape toate salariile au fost crescute. Prin trecerea contribuţiilor mai puţin, pentru că aceasta a fost o măsură neutră, dar prin plata contribuţiilor la nivelul salariului minim aceasta a însemnat o creştere a costurilor pentru întreprinzători", a spus Jianu.
 
Potrivit unui sondaj realizat în rândul angajatorilor din privat, creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (creştere de 31,03%) a creat dificultăţi pentru 79,4% dintre repondenţi.
 
Pe de altă parte, 81,4% dintre respondenţi au afirmat că majorarea salariului minim pe economie a avut efecte de creştere a cheltuielilor de personal şi pentru alte categorii de salariaţi din întreprinderea lor decât cei angajaţi la salariul minim.
 
Întrebaţi dacă majorarea salariului minim pe economie va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi, 49,9% dintre participanţii la sondaj au răspuns pozitiv.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: