Două prevederi bune şi două prevederi proaste ale noii legi a insolvenţei. Când se vor vedea efectele

Vasile Godîncă-Herlea

Guvernul a adoptat la finalul lunii trecute, printr-o ordonanţă de urgenţă, mai multe modificări la legea insolvenţei. Vasile Godîncă-Herlea, CEO al CITR, companie specializată în procedura insolvenţei, a trecut în revistă două prevederi bune şi două prevederi mai puţin bune ale acestor schimbări.

POZITIV: Transformarea creanţelor bugetare în acţiuni

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legii insolvenţei prevede conversia datoriei firmei, fie ea şi privată, în acţiuni care ajung în posesia statului, în contul datoriei pe care societatea o are la buget.

Potrivit lui Godîncă-Herlea, este un element bun faptul că pot fi transformate creanţele bugetare în acţiuni. „Este o modalitate de achitare a pasivului şi, în general, în planul de reorganizare încerci să achiţi cât mai mult pasiv. Dacă transformi creanţele în acţiuni, de obicei faci o plată non-cash, iar în insolvenţă problema asta este: nu ai cash să plăteşti datoriile”, a declarat CEO-ul CITR, în cadrul unei conferinţe de presă de prezentare a studiului „10 ani de insolvenţă în România”.

Mai mult decât atât, spune el, foarte multe planuri de reorganizare duc la ştergeri de datorii în contul statului, şi atunci de obicei statul nu vota planul de reorganizare, pentru că nu obţinea tot pasivul datorat. „Prin această modalitate de a transforma creanţele în acţiuni vei putea să contracarezi această variantă de a nu te baza aproape niciodată pe votul statului”, spune Godîncă-Herlea.

„S-a reglementat partea de vot al statului. Exista acest trend al statului de a nu vota planurile dacă nu i se dădea 100%, chiar dacă demonstrai în planul de reorganizare că prin reorganizare îi dai mai mult decât ar fi primit în faliment. El vota totuşi falimentul, pentru că se temea de Curtea de Conturi, de alte organisme. S-a reglementat varianta în care dacă îi dai măcar 50%, statul are posibilitatea să voteze planul”, mai explică oficialul CITR.

POZITIV: Cesionare a creanţelor bugetare

Prin modificări, este acum posibilă cesionarea de creanţe ale statului la firme în insolvenţă, cu respectarea anumitor condiţii, cumulativ.

„Nu exista o procedură până acum”, susţine Godîncă-Herlea, care consideră un lucru bun faptul că a fost stabilită o procedură.

NEGATIV: Posibilitatea de executare silită

O modificare mai puţin bună ar fi că s-a instituit o posibilitate de executare silită în cadrul insolvenţei, spune Vasile Godîncă-Herlea. „E foarte ciudată şi intră într-unul din principiile de bază ale procedurii. Procedura insolvenţei este o procedură unitară. Niciunul nu are prioritate mai mare. Poate să vină cu executor şi să execute ceva în insolvenţă. Tocmai asta era ideea, protecţia legii insolvenţei era să nu pţi să execuţi. De obicei execuţi cel mai lichid activ, indiferent că ăla e fabrica sau utilajul de bază al debitorului. Îl execuţi şi la revedere, l-ai omorât.  Insolvenţa îl proteja de chestia asta, nu puteai să vinzi activele care puteau duce la reorganizare” explică el.

Potrivit oficialului CITR, nu se ştie încă modul în care se va aplica această posibiltate de executare în insolvenţă. „Teoretic ai putea ajunge să strici ceea ce s-a construit atâta timp la planul reorganizării”, spune Godîncă-Herlea.

NEGATIV: Condiţionarea intrării în insolvenţă

Modificările aduse de ordonanţă impun debitorului interdicţia de a-şi recunoaşte starea de insolvenţă dacă deţine o creanţă bugetară mai mare de 50% din totalul creanţelor.

„Partea de intrare în insolvenţă condiţionată este contraproductivă. Dacă am dificultăţi, de ce să nu intru în insolvenţă? Pentru că păstrezi un bolnav în continuare în economie. El este în continuare în insolvenţă, are pasivul foarte mare. Dacă are la stat mai mult de 50% din datorii, nu-şi poate cere insolvenţa şi rămâne în continuare o societate activă, viabilă, putând contamina în continuare alte business-uri. Acesta este cel mai mare pericol”, explică CEO-ul CITR.

Ce efecte au modificările

În ceea ce priveşte efectele modificărilor aduse, Vasile Godîncă-Herlea susţine că este „un pic cam devreme să ne dăm seama”. „Sunt doar nişte notificări ANAF venite în ultimele zile pentru a se executa acele creanţe curente. Încă nu ştiu nici judecătorii, nici practicienii cum să le interpreteze, ce să facă cu ele. Probabil că efectele acestei ordonanţe se vor vedea abia la începutul anului următor”, a spus reprezentantul CITR.