Dărnicia s-a născut la stat. Ce dividende dau companiile publice din energie

Dărnicia s-a născut la stat. Ce dividende dau companiile publice din energie

Companiile de stat din domeniul gazelor sunt cele mai darnice cu acţionarii lor

Foamea de bani pentru buget se transmite şi la companiile de stat. Acestea au anunţat acordarea unor dividende spectaculoase, care distribuie între 50% şi 85% din profitul net pe 2014, în condiţiile în care Petrom îşi răsplăteşte acţionarii cu o sumă care reprezintă doar 30% din câştigul net

Companiile energetice de stat au anunţat acordarea de dividende spectaculoase acţionarilor, unele ajungând să repartizeze chiar şi 85% din profitul net realizat în 2014.

Asta în condiţiile în care au mari investiţii de realizat, iar grupurile concurente din mediul privat şi-au redus semnificativ dividendele, ca urmare a condiţiilor economice dificile, după ce anul trecut consumul de electricitate şi gaze naturale a scăzut în România.

Mai mult, unele dintre companiile statului dau astfel de mari procente ca dividende deşi au înregistrat scăderea veniturilor şi a profitului în 2014, în vreme ce altele ar putea folosi mult mai bine banii dacă ar face achiziţii.

Campania de recompensare a acţionarilor vine în condiţiile în care statul însuşi este cel mai mare beneficiar al dividendelor, iar autorităţile sunt într-o foame continuă de bani pentru a acoperi deficitul lăsat la buget de măsurile de relaxare fiscală promise de către Guvernul Ponta, respectiv reducerea TVA de la 24% la 20% sau scăderea cotei pentru carne, lapte, ouă, peşte, legume şi fructe la 9%.

Romgaz, campioana dividendelor

Romgaz este cea mai darnică societate de stat, compania dorind să ofere drept dividende 84,6% din profitul net de 1,43 de miliarde de lei, iar decizia finală se va lua la Adunarea Generală a Acţionarilor din data de 28 aprilie.

Numai că, tot statul este cel mai mare beneficiar, din moment ce Ministerul Energiei deţine 70% din acţiunile companiei. Astfel, compania ar vărsa la Ministerul Finanţelor 847 de milioane de lei.

Al doilea acţionar al companiei este Fondul Proprietatea, cu 10% din acţiuni, astfel că ar primi 121 de milioane de lei.

Romgaz este unul dintre principalii beneficiari ai liberalizării gazelor: compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 4,49 miliarde de lei, în urcare cu 15,3% faţă de 2013, în vreme ce profitul net a urcat cu 44%, până la 1,43 miliarde de lei.

Numai că societatea este într-o luptă cu timpul, deoarece trebuie să îşi înlocuiască rapid rezervele. În 2013, la listare, Romgaz menţiona că are rezerve certe de 62 de miliarde de metri cubi de gaze şi rezerve nete probabile de 13,2 miliarde de metri cubi.

La ritmul actual de producţie, asta înseamnă puţin peste 13 ani, astfel că societatea trebuie să investească puternic şi să facă achiziţii în următoarea perioadă pentru a mai avea din ce să producă bani.

Scăderea preţului barilului de ţiţei face avantajoasă acum achiziţia de zăcăminte sau chiar companii de extracţie, mai ales că Romgaz nu are adatorii şi deţine în conturi două miliarde de lei.

Romgaz extrage jumătate din producţia naţională de gaze şi este principalul operator de depozite de gaze. De asemenea, produce electricitate în centrala de la Iernut.

Spre comparaţie, Petrom, care extrage cealaltă jumătate din producţia naţională de gaze, a propus acţionarilor dividende în valoare de 634 de milioane de lei, reprezentând doar 30% din câştigul net de anul trecut, de 2,1 miliarde de lei. Raportat la fiecare acţiune, dividendul propus este de 2,7 ori mai mic decât cel din 2013.

Deşi se suprapune peste activitatea Romgaz în producţia de gaze cu energie electrică, Petrom extrage aproape întreaga producţie naţională de ţiţei, deţine o rafinărie şi cea mai mare reţea de benzinării din ţară.

Grupul Petrom este extins, însă, şi în Kazahstan în domeniul extracţiei, dar şi în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, pe segmentul comercializării de carburanţi.

Profitul Petrom s-a înjumătăţit anul trecut, societatea fiind afectată de scăderea vânzărilor, reducerea preţului la barilul de ţiţei şi taxele mai mari impuse de stat, respectiv acciza suplimentară de 7 eurocenţi şi mai ales „taxa pe stâlp“.

Transgaz, sub presiunea Gazprom

Tot din domeniul gazelor, Transgaz – operatorul sistemului naţional de transport al gazelor – vrea să ofere acţionarilor puţin peste jumătate din profitul de 502 milioane de lei înregistrat anul trecut, respectiv 256,6 milioane de lei.

Dividendele propuse sunt de 21,8 lei pe acţiune, în creştere cu 24% faţă de nivelul de anul trecut.

Compania are un plan masiv de investiţii, pentru a aduce în sistemul naţional gazele ce vor fi extrase de către Petrom şi Exxon din Marea Neagră.

De asemenea, compania riscă să rămână fără o sursă importantă de venituri, după ce Gazprom a anunţat că nu va mai face livrări de gaze naturale către Europa prin Ucraina odată ce va termina de construit gazoductul Turkish Stream.

Acesta a înlocuit South Stream în planurile Rusiei şi ar trebui să fie gata în 2019. Gazprom livrează gaze către Balcani prin două conducte care traversează Dobrogea şi trec mai departe în Bulgaria. De aici, gazele ajung în Grecia, Macedonia şi Turcia.

Transgaz este controlată de către Ministerul Economiei, care deţine 58,5%.

Transelectrica, în vizor

Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, se află, la rândul său, sub lupă. Compania vrea să plătească dividende de 205 milioane de lei, mai mari cu 25,8% faţă de nivelul anterior pe acţiune.

Compania a înregistrat anul trecut un profit de 370 milioane de lei, cu 84,15% mai mare faţă de 2013, când câştigul a totalizat 200,92 milioane de lei.

Transelectrica a fost luată în vizor anul trecut de către fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, care critica faptul să societatea oferă ca dividende un procent mai mare din profit chiar decât Petrom, care este cea mai mare şi mai profitabilă companie din România.

Compania încearcă acum să devanseze o serie de investiţii, Toni Teau – preşedintele directoratului Transelectrica – anunţând, recent, că societatea a început în acest an o serie de proiecte de investiţii programate iniţial pentru 2016-2017, iar în perioada 2017-2018 va înregistra „un boom al investiţiilor“.

Transelectrica a fost criticată în trecut că nu a realizat mai multe interconexiuni cu statele vecine pentru ca România să exporte mai mult din excedentul de energie pe care îl are acum.

Printre investiţiile pe care operatorul naţional de transport al energiei vrea să le termine în anii următori se numără două linii de interconexiune cu Serbia şi Ungaria, care ar permite României un export suplimentar de 600 MW în Serbia, respectiv 200 MW în Ungaria.

Transelectrica estimează un profit net de 138,7 milioane de lei în acest an, în scădere cu 62,5% de la rezultatul-record de 370 milioane de lei obţinut în 2014.

Pentru 2016, transportatorul de energie prognozează un profit net de 67 de milioane de lei, rezultatul urmând să crească uşor în 2017, la 71,92 milioane de lei.

Electrica ar trebui să facă achiziţii

Electrica, proaspăt listată anul trecut la bursă, în cea mai mare operaţiune de acest fel din România, este, la rândul său, presată să facă achiziţii, potrivit lui Mihai Iulian Căruntu, şeful departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR.

Compania a strâns de pe bursă 440 de milioane de euro, operaţiune în timpul căreia statul a coborât la o cotă de 48,78% din acţiuni.

Profitul societăţii a crescut anul trecut cu 59%, de la 252 de milioane de lei la 401 milioane de lei, dar veniturile companiei s-au redus din cauza scăderii consumului de energie electrică din România.

Societatea de stat a anunţat dividende de 245 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 61% din rezultatul net. Acţionarii ar prefera ca Electrica să îşi folosească vastele rezerve de bani pentru a cumpăra alte companii, dar tranzacţiile vizate au căzut rând pe rând.

Electrica era interesată să cumpere o serie de active ale Enel, dar grupul italian a anunţat de curând că nu va mai pleca din România.

De asemenea, conducerea companiei era în negocieri cu Fondul Proprietatea pentru achiziţia participaţiilor minoritare deţinute de acesta la filialele Electrica.

Joi, cele două companii au anunţat încetarea discuţiilor deoarece nu s-au înţeles la preţ. Ultima şansă o constituie o achiziţie în Republica Moldova, Electrica fiind interesată de distribuţia de electricitate.

Nuclearelectrica, profit tot mai mic

Nuclearelectrica este printre cele mai slabe performere ale statului. Compania a înregistrat în 2014 un profit net de 133 de milioane de lei, de trei ori mai puţin decât nivelul de 423 de milioane de lei raportat în 2013, când s-a şi listat pe bursă.

Iar pentru acest an compania se aşteaptă la o nouă reducere a câştigului, până la 30 de milioane de lei.

Acest lucru nu a împiedicat conducerea companiei să propună acordarea unor dividende de 90,36 de milioane de lei din profitul de anul trecut, adică 71,2% din profitul distribuibil acţionarilor.

Compania este implicată în mai multe proiecte uriaşe, precum reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, care costă 6,5 miliarde de euro, hidrocentrala de la Tarniţa – 1,2 miliarde de euro plus cablul submarin de conectare cu Turcia.

Concomitent, societatea trebuie să investească încă 1-1,5 miliarde de euro pentru relungirea duratei de viaţă a reactorului 1.

Consumul final de energie din economia naţională a scăzut anul trecut cu 1,9%, potrivit datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, iar consumul de gaze naturale a scăzut cu 6,6%.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: