2024, anul tensiunilor și al speranțelor. Datoria publică mondială s-a triplat în ultimele decenii
02024 va fi unul complicat, deoarece tensiunile geopolitice sunt mari și, cum vom avea alegeri în toată lumea, acest lucru va aduce multe incertitudini pe piețele financiare, consideră analistul eToro Bogdan Maioreanu.
„Dar investitorii privesc acest an și ca pe unul în care vor începe scăderile ratelor dobânzilor. Pe de altă parte, guvernele caută modalități de a-și menține datoriile sub control, deoarece 2024 ar putea aduce evenimente neprevăzute”, a precizat Bogdan Maioreanu pentru „Adevărul”.
Datoria publică mondială s-a triplat în ultimele decenii
Cuantumul datoriei unui guvern este un indicator crucial pentru sustenabilitatea finanțelor sale. În cazul în care datoria este excesiv de mare - în special ca procent din produsul intern brut (PIB) - aceasta poate semnala dificultăți în îndeplinirea obligațiilor financiare, ceea ce ar putea duce la instabilitate economică. În 2020 s-a înregistrat o creștere a datoriilor din cauza pandemiei. Dar în următorii doi ani datoria globală a înregistrat o scădere. Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), datoria publică mondială a scăzut de la 100% din PIB în 2020 la 92% din PIB în 2022, susținută de o creștere puternică a PIB-ului real, de surprizele inflației și de retragerea măsurilor de sprijin fiscal legate de efectele pandemiei de COVID-19.
Pe de altă parte, suma datoriilor globale ale gospodăriilor, companiilor și guvernelor este de aproape 250 de trilioane de dolari, echivalentul a 250% din PIB-ul mondial. Tendința pe termen lung a fost de creștere inexorabilă a datoriei, determinată de deficitele guvernamentale mari și cronice ale piețelor dezvoltate și de investițiile imobiliare masive din China. Datoria publică ca proporție din PIB-ul mondial s-a triplat în ultimele decenii, în timp ce China reprezintă 30% din totalul datoriei mondiale a companiilor. Însă, în ultimii cativa ani, nivelul datoriilor s-a stabilizat și a scăzut puternic ca pondere în PIB, deoarece creșterea inflației a stimulat PIB-ul nominal și a diluat această povară a datoriei cu costuri fixe.
Mai mult de jumătate din cele mai avansate economii ale lumii au datorii imense
Conform bazei de date a FMI, din 20 de economii avansate, 11 au un raport datorie pe PIB de peste 100%. În top se află Japonia, a cărei datorie națională s-a menținut la peste 100% din PIB în ultimele două decenii, ajungând la 255% în 2023. Ea este urmată de Grecia și Singapore cu 168%, Italia cu 144% și Statele Unite cu 123%. În topul țărilor cu o datorie în raport cu PIB-ul de peste 100% vom regăsi și Franța, Portugalia Spania, Belgia și Marea Britanie. La celălalt capăt al spectrului, printre țările cu un raport datorie/PIB scăzut se află o mulțime de națiuni mici, precum Macao, Brunei și Kuweit. În această categorie găsim, de asemenea, și țări precum Turkmenistan cu 5%, Azerbaijan cu 18%, Bulgaria, Federația Rusă și Kosovo cu câte 21% și Estonia cu 22%.
Cea mai mare economie din Europa, Germania, are un raport de aproape 66%, cel mai mic din G7, deși a urcat în urma pandemiei COVID-19. Toate statele membre ale UE încearcă să își mențină ratele sub 60% pentru stabilitate. În caz contrar, atunci când datoria crește dincolo de ceea ce țările pot plăti, măsurile de salvare de urgență și imposibilitatea de plată duc la prăbușirea economiilor, așa cum s-a văzut în criza datoriilor europene din 2009-2014.
Conform datelor FMI, România are un raport datorie/PIB de 51%, Polonia 50%, Cehia 45%, iar Ungaria este la aproape 69%. Deși datoria a înregistrat creșteri constante în ultimii 10 ani, raportul datorie/PIB al României este încă sub media grupului piețelor emergente și economiilor în curs de dezvoltare, de 67%. În schimb, media economiilor avansate este la 112%, iar cea a G7 este la 128%. Chiar și în comparație cu media europeană de 79%, datoria publică a României este încă scăzută. Dar prognoza este că datoria publică din România va crește continuu între 2023 și 2028 cu 122,1 miliarde de dolari americani (+70,44%). După al zecelea an consecutiv de creștere, se estimează că datoria națională va ajunge la 295,44 miliarde de dolari americani în 2028, potrivit Statista.
Creșterea ratelor dobânzilor a majorat costurile de împrumut, inclusiv pentru guvernul american, alimentând creșterea datoriei naționale și a deficitelor bugetare. Potrivit unei cercetări, deficitul bugetar total estimat al guvernului SUA între 2022 și 2031 va fi de 12.700 miliarde de dolari. Creșterea ratelor dobânzii cheie cu doar o jumătate de punct procentual duce la o majorare a deficitului cu 1.000 miliarde de dolari. Dar, de la momentul acestei analize, rata dobânzii a crescut deja cu peste 4%. Iată de ce ratele dobânzilor sunt extrem de importante pentru toată lumea, guverne, investitori și populație.
Se estimează că 2024 va fi un an cu rezultate mixte pentru datoria publică. În timp ce guvernele din întreaga lume se luptă pentru a ține datoria sub control, unele țări vor înregistra o scădere a ponderii datoriei în PIB, în timp ce altele vor vedea o continuare a creșterii.
Dincolo de vârfurile ratei dobânzilor
În 2024, băncile centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană, se află probabil la finalul ciclurilor de înăsprire a dobânzilor. De obicei, acest lucru ar trebui să marcheze, de asemenea, o schimbare de dinamică pe piețele de instrumente cu venit fix, deoarece accentul se va îndrepta apoi către momentul reducerilor de rate. Potrivit unui sondaj Reuters, aproximativ 57% dintre economiști - 51 din 90 - prevăd cel puțin o reducere a ratei dobânzii cândva înainte de reuniunea Consiliului guvernatorilor BCE din iulie. Economiștii de la 30rates văd BCE reducând dobânda cheie la jumătatea anului 2024, urmând ca aceasta să scadă de la 4,5% la 3% până la sfârșitul anului 2024.
Pentru România, perspectivele de reducere a ratei dobânzilor sunt slabe pentru începutul anului, deoarece economiștii văd o potențială creștere a inflației în urma majorărilor de taxe și impozite adoptate recent de Guvern. După cum a menționat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, discuțiile privind reducerea dobânzilor ar putea începe odată ce inflația va scădea sub nivelul dobânzii cheie. Însă ultima prognoză a BNR vede inflația coborând sub nivelul ratei cheie a dobânzii de 7,00% abia în al doilea trimestru al anului 2024 (6,8% an/an până la sfârșitul T2 din 2024). Prin urmare, este posibil ca dobânda cheie să rămână neschimbată până la ședința din mai 2024.
Peste Atlantic, recenta schimbare de poziție a Fed evidențiază posibilitatea mai multor scăderi ale ratei dobânzii în 2024. Inflația anuală revine încet la ținta Fed. Dar, dacă ne uităm la încetinirea recentă relevată de datele PCE, practic suntem deja acolo. În ultimele trei luni, inflația de bază PCE a crescut cu un ritm mediu anualizat de 2,1%. Aceasta este doar un aspect al inflației, iar pe partea de servicii mai sunt încă progrese de făcut. Cu toate acestea, deși prețurile se răcesc mult mai repede decât se așteptau Fed și piețele financiare, piața forței de muncă nu a fost afectată decât în mică măsură. Aceasta este definiția unei aterizări ușoare a economiei, iar reducerile atât de mult așteptate ale ratelor dobânzii ar putea avea loc înainte să ne dăm seama.
În acest context, Biroul de buget al Congresului SUA prognozează o încetinire a creșterii economiei americane în 2024 dar estimează o revenire în 2025. Creșterea produsului intern brut real (PIB, ajustat pentru a elimina efectele inflației) ar urma să scadă de la 2,5% în 2023 la 1,5% în 2024, pe măsură ce cheltuielile de consum slăbesc, iar investițiile în structurile nerezidențiale private se contractă. Condițiile de pe piața forței de muncă se vor îndulci în 2024, cu o creștere a șomajului la 4,4%. Rezerva Federală ar urma să mențină rata fondurilor federale (rata pe care instituțiile financiare o percep între ele pentru împrumuturile overnight ale rezervelor lor monetare) între 5,25% și 5,50% până în primul trimestru al anului 2024 și apoi să o reducă ca răspuns la încetinirea inflației și la creșterea șomajului.
În timp ce guvernele caută modalități de a limita creșterea datoriilor, iar investitorii privesc cu speranță la ce se află dincolo de vârful ratelor dobânzilor și așteaptă primele scăderi, anul 2024 se anunță a fi un an complicat. Vom avea alegeri în întreaga lume, inclusiv în unele dintre zonele geo-politice fierbinți. Alegătorii se vor prezenta la urne în Taiwan, Mexic, India, Indonezia și Uniunea Europeană, dar și în Statele Unite. Tensiunile la nivel global nu par să se atenueze și acest lucru poate aduce multe incertitudini, costuri neașteptate pentru guverne și volatilitate pe piețele financiare. În timp ce pentru investitori, 2024 este un an al speranței că piețele bursiere își vor continua creșterea, aceștia ar trebui să se concentreze asupra obiectivelor lor, fără a neglija gestionarea riscurilor.
Se încarcă comentariile...
