Marca poştală emisă pentru prima oară în vara anului 1858, în Moldova, a constituit nu doar o revoluţie în sistemul de comunicare prin poştă, ci şi, sau mai ales, o mişcare politică împotriva suzeranităţii otomane, care nu agrea, în Ţările Române, niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul. De aceea valorificarea patrimoniului filatelic naţional este atât o obligaţie morală, dar şi una de protejare a unei părţi importante a patrimoniului cultural naţional. Un patrimoniu pe care specialiştii din domeniu îl evaluează la impresionanta sumă de aproximativ 2,5 miliarde de lei.

În anul 2017, în bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale am prevăzut sumele necesare pentru ca Muzeul Naţional de Istorie a României să poată demara inventarierea patrimoniului filatelic naţional, respectiv colecţia Muzeului Filatelic. Acest lucru nu s-a putut întâmpla.

În 2013, prin legea nr. 298, Muzeul Naţional Filatelic a fost reorganizat, din sucursală fără personalitate juridică a Companiei Naţionale ”Poşta Română” S.A., ca secţie fără personalitate juridică a Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), patrimoniul său devenind proprietate publică a statului. Prin această lege, cu valoarea contabilă a colecţiei filatelice s-au stins o parte din datoriile Poştei Române către bugetul de stat. Astfel, întreg patrimoniul a fost sigilat şi dat în custodie Băncii Naţionale. 

Deşi atât BNR, cât şi MNIR au depus eforturi pentru aplicarea legii, s-a dovedit că aceasta trebuie modificată, deoarece Muzeul Filatelic a fost reorganizat ca secţie a MNIR, dar sarcina protejării, gestionării şi punerii în valoare a acestei colecţii a revenit Băncii Naţionale, motiv pentru care şi astăzi Colecţia filatelică a României stă sigilată în cutii. Nu nepriceperea, lipsa voinţei de conservare a patrimoniului sau lipsa resurselor financiare au reprezentat cauzele acestei nerezolvări, ci cadrul legislativ inadecvat.  

La încheierea celui de-al doilea mandat de ministru al culturii, am spus că îmi voi continua proiectele din domeniu din poziţia de senator. Unul dintre acestea a fost proiectul de lege care va debloca situaţia Muzeului Filatelic al României. Am iniţiat acest proiect de lege pentru modificarea acestei legi, astfel încât Colecţia filatelică să fie transferată de la Banca Naţională la MNIR, acolo unde îi este locul. MNIR dispune de tehnica necesară şi de specialişti pentru a evalua, conserva şi pune în valoare această Colecţie, considerată de unii specialişti ca fiind a 5-a cea mai valoroasă colecţie din lume, cu o valoare estimată la 500 de milioane de euro, sau aproximativ 2,5 miliarde de lei. 

Principalele modificări pe care le-am adus Legii nr. 298/2013 sunt transferul patrimoniului filatelic de la BNR la Muzeul Naţional de Istorie a României şi predarea efectivă a cutiilor, inventarierea acestui patrimoniu excepţional, clasarea bunurilor mobile pe care le conţine şi punerea lor în valoare.

Acum, că legea a fost votată de Parlament şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, ne apropiem cu paşi repezi de momentul în care publicul se va putea bucura de patrimoniul filatelic al României. Publicată în data de 3 august în Monitorul Oficial, legea produce efecte şi astfel Colecţia filatelică a fost deja transferată de la BNR la MNIR. În curând, una dintre cele mai vechi şi preţioase colecţii de timbre din Europa va putea fi din nou, după mulţi ani, expusă.