Ce înseamnă „occidentalismul“ şi ce înţeleg duşmanii Occidentului prin asta. De ce ura faţă de Occident este atât de mare. Aflaţi azi la Librăria Humanitas

Ce înseamnă „occidentalismul“ şi ce înţeleg duşmanii Occidentului prin asta. De ce ura faţă de Occident este atât de mare. Aflaţi azi la Librăria Humanitas

Cei mai mari contestatari ai modului de viaţă occidental sunt în momentul de faţă teroriştii din Statul Islamic

Miercuri, 6 aprilie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, are loc o întâlnire cu Dan C. Mihăilescu, Sever Voinescu şi Radu Paraschivescu prilejuită de lansarea cărţii „Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii faţă de Vest“ a reputaţilor eseişti Ian Buruma şi Avisahi Margalit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cartea a apărut recent la Editura Humanitas, în colecţia Istorie.

„Ceea ce am numit noi «occidentalism» este portretul dezumanizant pe care i-l fac Vestului adversarii lui. În cartea de faţă, intenţionăm să analizăm acest set de prejudecăţi şi să-i urmărim rădăcinile culturale.“

Precizarea e oportună, câtă vreme prima accepţie a cuvântului „occidentalism“ e pozitivă şi declanşează mai degrabă admiraţie decât ostilitate. Prin cartea lor, Ian Buruma şi Avishai Margalit răspund, după mai bine de douăzeci şi cinci de ani, Orientalismului lui Edward Said, în care erau prezentate mecanismele prin care gândirea occidentală denigra şi diaboliza lumea Estului. Occidentalismul reia povestea raporturilor dintre Est şi Vest, dar de data asta unghiul de vedere se schimbă. E tot o carte despre stereotipiile, fantasmele şi construcţiile urii. Numai că acum ţinta este Vestul, în care adversarii văd o lume a răului, lipsită de suflet, vibraţie şi viziune. O lume egoistă şi mercantilă, cosmopolită şi uscată, unde iluminarea spirituală şi autenticitatea morală nu se (mai) găsesc. Buruma şi Margalit iau în discuţie argumentele invocate de cei care detestă Occidentul şi analizează urmările pe care le poate avea cocteilul de intoleranţă, prejudecată, fanatism şi reacredinţă în articularea unor idei, atitudini şi acţiuni.

„Aversiunea sau chiar ura faţă de Occident nu sunt probleme grave în sine. Occidentalismul devine periculos abia când este cuplat la puterea politică. Atunci când sursa puterii politice este şi unica sursă de adevăr, avem de-a face cu o dictatură. Iar când ideologia dictaturii este ura faţă de Occident, ideile devin mortale.“

„Acolo unde libertatea politică, religioasă şi de gândire s-a stabilit deja, ea trebuie apărată de duşmanii ei, cu forţa dacă este nevoie, dar şi cu convingere. În cartea de faţă nu am spus o poveste maniheistă despre două civilizaţii beligerante. Dimpotrivă, am vorbit despre contaminarea bilaterală, despre răspândirea ideilor rele. Acelaşi lucru ni se poate întâmpla şi acum, dacă vom cădea în capcana de-a răspunde cu aceeaşi monedă, de a reacţiona la islamism cu propriile noastre forme de intoleranţă.“

IAN BURUMA (n. 28 decembrie 1951, Haga) este considerat unul dintre cei mai importanţi intelectuali europeni contemporani. Este deţinător al Premiului Erasmus (2008) şi al Premiului Abraham Kuyper (2012). Se numără printre colaboratorii cei mai citiţi ai publicaţiilor New Yorker, New York Times şi NewYork Review of Books.
Printre cărţile scrise se numără The Wages of Guilt: Memories of War in Germany and in Japan, A Japanese Mirror: Heroes and Villains of Japanese Culture, Voltaire’s Coconuts or Anglomania in Europe, Inventing Japan: from Empire to Economic Miracle, The Missionary and the Libertine: Love and War in East and West. La Editura Humanitas au apărut volumele Anul Zero: 1945, o istorie (2015) şi Occidentalismul: războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii faţă de Vest (2016, în colaborare cu Avishai Margalit).

AVISHAI MARGALIT (n. 1939, Afula), eseist şi profesor, este licenţiat în filozofie şi economie al Universităţii Ebraice din Ierusalim. Este membru al Centrului pentru Studierea Raţionalităţii de pe lângă Universitatea Ebraică din Ierusalim. Este visiting scholar la Universitatea Harvard, visiting fellow la Wolfson College, Oxford, visiting professor la Universitatea Liberă din Berlin şi fellow la Institutul Max Planck din Berlin. În 1999 ţine cursuri de etica memoriei la Universitatea din Frankfurt. Cu începere din 1984, publică frecvent în New York Review of Books. Este laureat al Premiului Ernst Bloch, al Premiului Leopold-Lucas şi al Premiului EMET.
Printre cărţile publicate se numără Idolatry, The Decent Society, Views in Review: Politics and Culture in the State of the Jews, The Ethics of Memory, On Compromise and Rotten Compromises.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: