Andrei Tudoran, „fără memorie“, o expoziţie-eveniment

Andrei Tudoran,
„fără memorie“, o expoziţie-eveniment

Imagine surprinsă în atelierul lui Andrei Tudoran (dreapta), în 2010     Sursă fotografii: Facebook

Galeria Annart (Paris 39) prezintă miercuri, 26 iunie, de la ora 18.00, vernisajul expoziţiei personale „Out of Memory“ a artistului Andrei Tudoran, asistent universitar al UNARTE Bucureşti. Cum orice expoziţie în Bucureşti şi în ţară a tânărului artist este o rara avis, cea de la AnnArt, prima sa personală aici, se constituie automat într-un eveniment al acestei veri artistice şi expoziţionale.

„Miercuri, 26 iunie, la ora 6 p.m., deschidem expoziţia de vară, cu prima personală la AnnArt a artistului Andrei Tudoran“, anunţă galeria de artă AnnArt, situată pe strada Paris, în pitorescul cartier al Dorobanţilor, cel cu străzi având ca nume, în principal, cele de oraşe capitale din toată lumea. Expoziţia rămâne deschisă până pe 16 august 2019. Programul de vizitare al galeriei este: luni-vineri: orele 11-19; sâmbătă: orele 11-15.

Expoziţia „Out of Memory“ (sau „:out of memory ]“, pentru a arăta şi sugestia informatică a titlului) este însoţită, ca de obicei la această galerie, şi de un text critic al reputatei Aurelia Mocanu (atenţie, text critic, nu curatorial, pentru că, mai întotdeauna la AnnArt – deşi au fost şi excepţii –, artistul îşi auto-curatoriază demersul expoziţional).

Cine este Andrei Tudoran

Andrei Tudoran (n. 1987, Slatina, România) a absolvit Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti în 2009. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Poznan, Polonia. Locuieşte şi lucrează în Bucureşti şi este asistent universitar la secţia de pictură, în cadrul UNARTE.

„M-am născut în comunism, mi-am petrecut copilăria în timpul tranziţiei României spre democraţie şi adolescenţa în perioada procesului de integrare al României în UE şi NATO, iar prima dată când am călătorit în afara ţării mele a fost în 2006.

Preocupările mele curente îşi propun să investigheze posibile resurse, strategii, poziţii conceptuale sau formale pe care pictura ca mediu de expresie tradiţională le poate livra în contextul actual al imaginii-exces. În ultimii 10 ani practica mea artistică a încercat să găsească o conciliere între un traseu tributar unei tradiţii culturale / picturale şi influenţa pe care o au asupra mea toate noile medii tehnologice de producere şi vizualizare a imaginii.

Foto dreapta: Lucrare de Andrei Tudoran expusă la Galeria Orizont în anul 2010

Poziţia este aceea a pictorului aflat în «confruntare» cu hegemonia digitală din câmpul imaginii.

Acest context al vizualului ca entitate omniprezentă în cotidian este un rezultat al marii democratizări a accesului la imagine şi la producerea ei prin apariţia tehnologiilor informatice şi a utilizării tot mai facile a instrumentelor digitale de fotografiere.

Toţi putem fi astăzi producători de imagini.

Expoziţia :out_of_memory ] îşi propune să prezinte o ultimă parte a preocupărilor mele, un upgrade care păstrează o direcţie constantă a artei mele, aceea a figuraţiei cu trimiteri critice.“

„Deconstrucţia Istoriei“

Prezentăm în continuare textul critic însoţitor scris de Aurelia Mocanu:

„PICTURE / PICTURĂ

«Lego-logo-largo» poate fi o parolă eufonică pentru universul cvasifigurativ a lui Tudoran; un descântec hi-tech.

Foto dreapta: Andrei Tudoran (foto credit: Ilina Schileru)

Despre istoria (recentă) traumatică şi mitologiile personale (între chipul lui Lenin şi Sfinxul Bucegilor), despre supravegherea videostradală şi paragina urbană; despre comunism-postcomunism, industrial şi postindustrial, fluxul imagistic este fragmentat compoziţional şi, ades, efritat la nivel morfologic. După un deceniu de carieră şi un doctorat vocaţional dedicat arhivării şi bazelor de date vizuale, artistul atinge o coerenţă şi o productivitate stilistică notabile. Generatorul de invenţie figurativă din pictura densă şi seducătoare a lui Andrei Tudoran este graful pierderii de memorie din imaginea digitală (glitch-ul). Este mărunţirea în mici asize dreptunghiulare ale unei configurări pixelizate, adică eroarea digitală a imaginii de pe ecran.

Ingineria vizuală a mediului electronic se dovedeşte astfel o sursă generoasă de «iconicitate» a Deconstrucţiei Istoriei.

De pe poziţia nostalgic-ironică la estetica muzeală a tabloului, artistul propune glissando-ul de sens Picture-Pictură.

Virată tonal în roşu est-propagandistic, seria din ultimii doi ani are încă o marcă «Tudoran»: golurile surpriză ale suportului, pânza de in lăsată genuin, rectangular, şi pedant rezervate stratului bine lucrat al Picturii.“

Citeşte şi:

„Cântec pentru mamele Pământului“ – cronica la expoziţia lui Virgil Scripcariu „Supermam“ (2015), de la AnnArt Gallery

„Călătorie în jurul craniului Laurei Covaci“ – cronica la expoziţia Laurei Covaci „Cruda feerie / Capitolul 3 / Desprinderea“ (2015), de la AnnArt Gallery

„Apocalipsa după Fikl“ – cronica la expoziţia lui Gheorghe Fikl „ The End of History“ (2017), de la AnnArt Gallery

CARTEA DE ARTĂ „Stivuire“, by Maia Ştefana Oprea. Sau despre victoria spiritului asupra materiei

Andrei Tudoran, „Studiu“, 2013

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: