Comitetul pentru Drepturile Omului Negotin prin Timoc Press, în parteneriat cu Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, a realizat un film documentar despre românii din Timocul sârbesc, în contextul Centenarului Marii Uniri.
Ieri, 24 Aprilie 2018, s-a mai consumat un episod din procesul de îngropare a românilor din Serbia, mai ales a celor din Valea Timocului, datorită ignoranţei prim-ministrului României, care a promis preşedintelui sârb sprijinul necondiţionat al României pentru aderarea statului vecin la Uniunea Europeană, fără să ridice problema drepturilor comunităţii româneşti din Serbia, supusă la un proces sistematic de deznaţionalizare de către autorităţi.
Preşedintele României Klaus Iohannis l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, în cadrul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la Bucureşti, la invitaţia şefului statului.
Românii din Serbia sunt lipsiţi în continuare de cele mai elementare drepturi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă, susţine dr. Predrag Balasevic, liderul celei mai importante organizaţii româneşti din Valea Timocului (Serbia).
Gospodinele spun că nu există o reţetă standard pentru tocana de legume, componenţa legumelor şi proporţiile rămânând la alegerea fiecăruia. Vă propunem astăzi reţeta unei românce din Valea Timocului, apărută în volumul „Tradiţii culinare româneşti la sud de Dunăre”, de Romeo Crîşmaru.
Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Serbia au atras atenţia, joi, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, că situaţia cu care se confruntă este una deosebit de gravă, fiind supuşi unui proces agresiv de asimilare, potrivit Romanian Global News.
Autorităţile sârbe beneficiază de complicitatea unor persoane din instituţii româneşti pentru a face să dispară unele dintre cele mai reprezentative organizaţii ale românilor din Timoc care se luptă pentru păstrarea identităţii româneşti a celor 300.000 de etnici români din Serbia.
Procesul de asimilare a comunităţii româneşti din Valea Timocului este foarte activ, în ciuda angajamentelor Serbiei de a respecta drepturile acestei minorităţi. Este semnalul de alarmă tras de mai mulţi lideri ai românilor din Timoc, care s-au întâlnit, la Bucureşti, cu oficiali din Guvern şi din Parlament.
Cele mai importante organizaţii ale românilor din Timoc au făcut, recent, front comun într-o singură alianţă, în lupta pe care o duc pentru păstrarea identităţii naţionale, a limbii materne, culturii şi obiceiurilor. Predrag Balasevic, unul dintre liderii etnicilor români din Valea Timocului (Serbia), a transmis un mesaj atât autorităţilor de la Belgrad, cât şi celor de la Bucureşti.
Organizaţiile româneşti din Valea Timocului îşi unesc eforturilor pentru păstrarea identităţii naţionale, a limbii materne, culturii şi obiceiurilor. Nu mai puţin de 12 asociaţii ale vlahilor (românilor) se vor reuni într-un organism unic: Congresului Românilor din Serbia.
Predrag Balaşevici, reprezentat al românilor din Serbia, a declarat, luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, că statul român nu a sprijinit niciodată românii din Valea Timocului, iar diplomaţii trimişi acolo le-au făcut mult rău românilor din această ţară precum şi României.
Româno-vlahii din Valea Timocului strigă disperat după ajutorul Ţării Mamă-România, fără de care sunt în pericol de a-şi pierde credinţa strămoşească, limba maternă, cultura şi identitatea naţională. Sunt în pericol de a-şi pierde apartenenţa la neamul românesc.
Românii din diaspora au solicitat, luni, autorităţilor române, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, să adopte o strategie coerentă pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale, ei susţinând că şi-ar dori mult să aibă acelaşi tratament pe care îl au românii din Republica Moldova.
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu a primit, weekend-ul trecut, vizita unei delegaţii din Serbia. 40 de elevi şi şase cadre didactice de la mai multe licee din Valea Timocului, din localităţile Petrovac, Veliko Gradiste, au sosit la Târgu-Jiu.
Tihan Matasarevici a contribuit decisiv, în anii 2012 şi 2013, la capacitarea părinţilor pentru înscrierea copiilor la cursurile de limba română, în Serbia. A reuşit să aducă la cursuri aproape 300 de copii, cel mai mare număr din toate regiunile Văii Timocului.
Ziarul online jurnalromanesc.ro, un portal pentru românii de pretutindeni, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), şi-a deschis o redacţie la Kladovo, în Serbia, la câţiva paşi de ţara mamă, de România.
Principalele organizaţii ale românilor/vlahilor din Timoc au hotărât boicotarea alegerilor pentru Consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale din Serbia, care urmează să aibă loc la 26 octombrie.
În semn de protest faţă de nerespectarea promisiunilor făcute de premierul sârb, Alexandar Vucic, privind respectarea drepturilor minorităţii româneşti din Serbia, Partidul Neamului Rumânesc a anunţat că nu va mai participa la alegerile pentru Consiliile Minorităţilor Naţionale.
Încercările autorităţilor de la Belgrad de asimilare a etnicilor români din Valea Timocului i-au determinat pe aceştia să ceară din nou sprijin României pentru păstrarea identităţii naţionale.
România este un caz aparte de stat care investeşte imens în minorităţile aflate pe teritoriul său, dar i-a abandonat aproape cu totul pe românii aflaţi în comunităţile istorice. Într-un an, România a alocat mai puţin de 100.000 de euro pentru cei 300.000 de români din Serbia, dar a cheltuit 1 milion de euro pentru activităţile cultural ale celor 30.000 de etnici sârbi din România (în afară de învăţământ sau culte). Şi-a uitat statul român neamul?
În timp ce România sprijină Serbia în parcursul său european, autorităţile de la Belgrad continuă să încalce sistematic drepturile românilor/vlahilor din Valea Timocului.
Principalele organizaţii ale românilor din Valea Timocului (Serbia) au încheiat un protocol de colaborare în eforturile de păstrare a identităţii naţionale. Iniţiativa a aparţinut parohului bisericii româneşti de la Malainiţa, Bojan Aleksandrovic.
Ultimul vis al românilor din Valea Timocului este de se uni cu cei din Banatul Sârbesc pentru a putea cere la unison drepturi minoritare de la statul sârb, dar şi să obţină cetăţenie română din partea guvernanţilor de la Bucureşti.
Rezolvarea problemei vlahilor din Valea Timocului stă în mâinile comunităţilor de acolo. Ei trebuie să decidă ce vor să fie şi ce vor să facă pe viitor. Atât România cât şi Serbia aşteaptă ca românii şi vlahii din Timoc să îşi hotărească soarta.
Alegerile parlamentare din Serbia, care au avut loc duminică, au fost câştigate fără drept de apel de Partidul Sârb al Progresului (SNS), considerat proeuropean.
Moş Crăciun a venit luni seară în ajunul Crăciunului sârbesc şi la copiii românilor timoceni din Podvrşca, un sat ce aparţine de oraşul Kladovo (oraşul de pe malul celălalt al Dunării din dreptul municipiului Drobeta Turnu Severin). Satul Podvrşca este locul unde 26 de copii au optat să înveţe limba română în şcoala de stat.
Serbia refuză să respecte dreptul românilor din Valea Timocului de a studia în limba maternă. Asta, în ciuda rezoluţiei PE la Raportul pe 2013 privind progresele realizate de Serbia, care atrage atenţia Belgradului că trebuie să aplice acordurile bilaterale privind minorităţile etnice şi naţionale.
Părintele Boian Alexandrovici din Valea Timocului mi-a transmis o scrisoare prin care avertizează că Serbia a demarat o campanie furibundă împotriva bisericilor româneşti. Un comunicat al Cancelariei Guvernului sârb a anunţat că ”este ilegală orice construire a bisericilor româneşti din cauză că nici o parte organizaţională a Bisericii Ortodoxe Române care are statut legal de persoană juridică nu îşi desfăşoară activitatea în acest spaţiu”.
Românii din Valea Timocului se luptă pentru a avea şcoală şi biserică în limba lor mai ceva ca sub ocupaţia otomană, deşi se află într-un stat ortodox. În timp ce românii din Serbia sunt anchetaţi pentru că şi-au construit o troiţă, sârbii din România se bucură de o catedrală chiar în centrul Timişoarei, de liceu cu clase de predare în sârbă şi au parte de tot respectul autorităţilor române. De ce există această diferenţă de tratament?
România trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de minorităţi şi să practice aceeaşi politică faţă de minorităţile naţiunilor împrejmuitoare precum cea care este practicată de ţările vecine faţă de minoritatea română. Avem români în Valea Timocului, în Serbia, care nu au voie să aibă o troiţă şi să se roage în limba lor. Câte biserici şi şcoli au sârbii din România? Am exagerat cu toleranţa. De acum trebuie să impunem reciprocitatea.
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”