Pe 6 august, se împlinesc cinci ani de când Biserica Ortodoxă Română a proclamat oficial canonizarea unuia dintre cei mai de seamă pictori bisericeşti de la sfârsitul secolului al XVII-lea, devenit Sfântul Cuvios Pafnutie - Pârvu Zugravul, prăznuit, de atunci, la data de 7 august.
Cuviosul Sisoe cel Mare este prăznuit în fiecare an pe 6 iulie. El a trăit în pustia Egiptului din secolul al IV-lea. Scrierile teologice menţionează că era atât de smerit, încât ruga credincioşii să nu spună nimănui despre minunile sale.
Măgureni, satul aflat la poalele vârfului Godeanu, cunoscut ca muntele sfânt al dacilor, a fost părăsit aproape complet.
Un exponat unic, coroana reginei Maria şi Turnul lui Ştefan cel Mare, acolo unde a vieţuit Sfântul Pelerin, moş Lazăr, au fost în topul preferinţelor la Noaptea Muzeelor
Multe dintre credinţele populare ale românilor se referă la ou, simbol central al Paştilor. Exista şi o dată anume când trebuiau adunate din cuibare, ouăle „hărăpeşti“ fiind cele mai căutate
Pentru copii, seara zilei de 5 decembrie are o semnificaţie aparte. Micuţii îl aşteaptă cu entuziasm pe Moş Nicolae, care le aduce daruri. În seara de duminică spre luni ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele.
Peste 70 de hectare de pădure au fost devastate de furia naturii, incendii şi insecte în masivul Godeanu. Cu timpul, pădurea a fost regenerată.
Elevii Liceului Johannes Honterus respectă cu sfinţenie tradiţia şi fac lampioane de Sfântul Martin. Liceul braşovean a sărbătorit de curând 480 de ani de la înfiinţare.
De marea sărbătoare a Cuvioasei Parascheva, la Iaşi a fost adusă şi racla cu moaştele Sfântului Pelerin, cel care s-a nevoit 26 de ani într-un turn-clopotniţă.
Racla cu moaştele Sfântului Gheorghe Pelerinul, căruia i se mai spunea Moş Lazăr, a fost purtată în procesiune, manifestarea începând la Turnul lui Ştefan voievod.
Mănăstirea Frăsinei, singura din ţară rămasă nesecularizată în urma legii lui Cuza şi totodată unica în care accesul femeilor este interzis, îşi leagă numele de cel al Sfântului Calinic de la Cernica.
În Turnul voievodului Ştefan de la Curtea Domneascâ a vieţuit vreme de 26 de ani Moş Lazăr, cel care a fost canonizat ca fiind Sfântul Gheorghe Pelerinul.
Moş Nicolae este aşteptat cu nerăbdare de copii în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie. Copiii îşi lustruiesc ghetuţele sau cizmuliţele ştiind că Moşul, undul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai creştinătăţii, le va lăsa daruri.
În Munţii Coziei din Vâlcea a sălăşluit timp de două decenii un pustnic despre care de-a lungul timpului s-au scris o serie de lucruri, dar pe care puţini l-au cunoscut cu adevărat, în parte din cauza legământului său de „tăcere”.
Constantin Brâncoveanu, rămas cunoscut pentru martiriul său din capitala Imperiului Otoman, a fost considerat de contemporanii săi un adevărat „prinţ al aurului”, deosebit de bogat, dar duplicitar şi înconjurat de o armată de spioni. Brâncoveanu a jonglat cu marile puteri pentru a-şi menţine tronul.
Îşi începea operaţiile cu o rugăciune. Tot cu o rugăciune le şi termina, iar dezinfectarea cu iod a pacienţilor o făcea în semnul sfintei cruci. În anul 1966 a fost canonizat, trecând în rândul sfinţilor.
La Galaţi, Înaltpreafinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a ţinut să continue tradiţia din strămoşi şi, după slujba de Liturghie, a binecuvântat livada şi via din imediata vecinătate a mănăstirii Sfântul Mucenic Trifon, de pe raza localităţii Şendreni.
Arhiepiscopul Dunării de Jos a împărţit credincioşilor prezenţi 300 de pâini, ca o continuare a exemplarei milostenii a ierarhului canonizat în urmă cu trei ani, după care i-a invitat pe aceştia să propage milostenia către oamenii nevoiaşi şi în suferinţă.
Slujba religioasă a fost oficiată de Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul părinte Casian, iar oaspeţii de seamă ai preoţilor au fost copiii aflaţi în grija Centrului de zi pentru copii defavorizaţi „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare”.
Conform tradiţiei, „Ignatul porcilor“ este pe 20 decembrie, atunci când în calendarul ortodox este cinstit Sfântul Ignatie Teoforul, cel despre care se spune că a fost ţinut în braţe chiar de Iisus Hristos, pe vremea când era copil.
Moş Nicolae, aşteptat cu nerăbdare de copii în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, este unul dintre cei mai iubişi sfinţi ai creştinătăţii. Copiii îşi lustruiesc ghetuţele sau cizmuliţele ştiind că Moşul le va lăsa daruri. Pentru neascultători însă, Moş Nicolae aduce câte o nuieluşă, avertizându-i astfel să îşi asculte părinţii şi bunicii.
Arhiepiscopia Dunării de Jos va derula, în perioada 3-6 decembrie 2019, mai multe activităţi filantropice şi liturgice pentru a-l sărbători pe patronul spiritual al Brăilei.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea Sfântului Cuvios Vasile de la Poiana Mărului în anul 2003, iar numele acestuia este pomenit în fiecare an, pe data de 26 aprilie.
Peştera unde a trăit şi a murit această sfântă a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii ortodocşi. Povestea vieţii ei începe şi se termină în acelaşi loc: Munţii Neamţului.
Istoricul Nicoleta Petcu a tratat pe larg într-un studiu publicat recent legătura dintre preotul Arsenie Boca şi Principesa Ileana a României.
Sfântul Rafail a fost canonizat de Biserica Ortodoxă acum doar 11 ani, în 2008, însă credincioşii mergeau să se închine la mormântul lui încă de acum câteva secole. În satul natal al acestuia, o aşezare cu doar 9 case, a fost ridicat recent un schit care-i ţine hram.
Este unul dintre cele mai tragice episoade din istoria Franţei şi a bisericii din Apus din perioada când se manifesta fanatismul religios.
Deşi sunt săraci şi tot mai puţini, oamenii din cea mai nordică localitate din România, satul Horodiştea, judeţul Botoşani, se consideră „un popor binecuvântat”. De altfel, ei spun că sunt din „satul sfântului” şi cred că sunt „un al doilea Ierusalim”, fiindcă pe aceste meleaguri s-a născut Ioan Iacob Hozevitul, unul dintre cei mai recenţi sfinţi români.
Unul dintre cei mai mari şi activi apărători ai credinţei ortodoxe din Transilvania în secolul al XVIII-lea, cuviosul ieromonah Sofronie de la Cioara, canonizat în 1955, a condus o răscoală religioasă în 1759, fiind susţinut de foarte mulţi români.
Antonie cel Mare a fost Patriarh al Alexandriei. La pomenirea acestuia, după încheierea ceremoniei religioase, credincioşii prezenţi au primit pachete cu hrană, iar preoţii, în frunte cu arhiepiscopul Dunării de Jos, au ajutat la servirea prânzului pentru copiii de Centru „Antonie cel Mare”, administrat de Biserică.
Cine au fost cu adevărat dacii şi de ce îi considerăm strămoşii noştri | SPECIAL
Expert în securitate de la Washington, despre cum s-ar putea încheia războiul din Ucraina: „Alianţa de 50 de state coordonate de SUA va trimite arme“
Europa, între susţinerea Ucrainei şi marea împăcare cu Rusia. Analiza unui expert român
Marea risipă bugetară. În ciuda avertismentelor economiştilor, coaliţia nu mai conteneşte cu angajările la stat şi cu măririle de lefuri
Serviciul de informaţii american CIA: România se prăbuşeşte demografic
Dosarul Revoluţiei, retrimis instanţei supreme. Ion Iliescu, printre cei judecaţi
UDMR, prinsă între avantajele guvernării
şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Război şi energie „murdară”: De unde este nevoită Europa să facă rost de gaze şi petrol
De ce nu poate realiza Rusia un asalt amfibiu asupra Odesei
Cum a demonstrat că e nevinovat un şofer acuzat că a fugit de Poliţie: „Nu ştiam că trebuie să opresc”