Povestea sfântului care umple ghetuţele copiilor cu daruri. Semnificaţia celei mai aşteptate sărbători
0
Pentru copii, seara zilei de 5 decembrie are o semnificaţie aparte. Micuţii îl aşteaptă cu entuziasm pe Moş Nicolae, care le aduce daruri. În seara de duminică spre luni ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele.
Moş Nicolae este aşteptat să vină în noaptea de 5 spre 6 decembrie. Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi - din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat.
Tradiţia de a face daruri în această zi îşi are originea în povestea de viaţă a episcopului din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi).
Scrierile teologice spun că era o persoană cu o credinţă neţărmurită în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea. În anul 325, Sfântul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment în cadrul căruia Arie, un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeaşi natură cu Dumnezeu Tatăl. Deranjat de această afirmaţie, Sfântul Nicolae i-a dat o palmă ereticului, de unde s-a împământenit obiceiul ca cei obraznici să primească o nuieluşă de la Moş Nicolae.
Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune, dar şi miracole, numele său traducându-se prin „biruitor de popor“. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi şi-a dăruit întreaga avuţie celor nevoiaşi.
Şosetele fetelor sărace, umplute cu galbeni
„Fiind bun şi darnic, după mutarea sa la cele veşnice a ajutat în chip minunat săracii, printre care şi un tată cu trei fete pe care, din cauza sărăciei, voia să le trimită să se prostitueze. Legenda spune că fetele s-au rugat Sfântului să le ajute şi acesta, drept răspuns, a umplut şosetele fetelor cu galbeni. Banii au fost găsiţi de tată a doua zi“, spune părintele Eugen Tănăsescu.
Sfântul Nicolae le-a dăruit noaptea banii necesari, fiind salvate astfel de la promiscuitate. Le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.
Doina Işfănoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, spune că Sfântul Nicolae simbolizează armonia, prin asocierea cu darurile dulci, având în vedere că am intrat în luna sărbătorilor, când ne dorim să fim mai buni, să ne bucurăm unii pe alţii.
„Fie că vine pe mare, aşa cum se întâmplă în Olanda, sau se strecoară printre case, cum este în România, fiecare percepe venirea Moşului într-un fel caracteristic propriului stilul de viaţă. De obicei, la 6 decembrie, se aduc dulciuri şi fructe. De asemenea, Moş Nicolae aduce şi nuieluşa, pentru a-l avertiza pe micuţ că trebuie să aibă un comportament cât mai aproape de conduitele morale“, explică etnologul Doina Işfănoni.
Responsabilizarea prichindeilor
Specialistul mai spune că acest lucru înseamnă, din punct de vedere spiritual, un fel de şcoală pe care comunitatea şi familia o realizează asupra prichindeilor. „Acum încep toate preparativele în crescendo. Sunt o sumedenie de avertismente pentru micuţi.Trecem pas cu pas din universul cotidian într-un alt univers, prin intermediul cetelor de colindători şi obiceiurilor din această vreme. Astfel realizăm responsabilizarea copilului. El îşi lustruieşte ghetuţele şi învaţă replici din scenete“, adaugă Doina Işfănoni.
Aceasta spune că îşi doreşte ca, odată cu darul Moşului Nicolae, părinţii să le transmită copiilor şi lecţia morală: Actul dăruirii este doar efectul însuşirii temeinice a virtuţii milosteniei, pornită din iubirea de aproape. Darul nu trebuie să fie unul exclusivist şi egoist, acaparat de interese şi mercantilism, ci trebuie să devină expresia libertăţii practicate în comuniune. Altfel spus, dăruirea este doar prima treaptă a bucuriei sociale de a trăi împreună.
Venerat în întreaga lume
Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor sărăci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume. El ajută văduvele orfanii şi fetele care doresc să se mărite, scapă marinarii de la înec şi apără soldaţii în război. „Pe 6 decembrie, creştinii pun crenguţe de măr în apă. Dacă înfloresc până la Anul Nou, anul viitor va fi roditor“, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi. Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.
Noaptea în care începe iarna
În calendarul popular românesc iarna începe în noaptea din 5 spre 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Numit în popor Sânicoară, despre Sfântul Nicolae se spune că el ar sta în stânga Domnului, iar în seara de Anul Nou, când cerurile se deschid de trei ori, Sfântul Nicolae se zăreşte cum stă la aceeaşi masă cu Dumnezeu şi Sfântul Vasile.
Tradiţia românească spune că Sânicoară este bătrân şi are barba albă. În 6 decembrie, Moşul îşi scutură barba şi deci trebuie să ningă. Iar dacă se întâmplă să nu ningă, atunci se zice: “Hei, a întinerit Sfântul Nicolae”.
Tradiţia spune şi că Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, semn al primei zăpezi, şi păzeşte Soarele, pentru ca lumea să nu fie lipsită de lumină şi căldură. Se spune că dacă Sfântul Nicolae a venit pe un cal alb, Sfântul Ion va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Superstiţii de Sfântul Andrei. Ce trebuie să faci pe 30 noiembrie ca să-ţi meargă bine
Se încarcă comentariile...
