Din februarie, angajaţii Consiliului Judeţean şi cei din institutiile subordonate vor primi în plus la salariu o normă de hrana în valoare de aproape 347 de lei pe lună. De acest spor nu vor beneficia salariaţii de la Domenii Prest SRL, firmă subordonată Consiliului Judeţean Buzău. În prezent, aceştia primesc bonuri de masă.
Noile condiţii pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial şi familial au stârnit nemulţumiri în rândul pescarilor din Delta Dunării.
Am întrerupt de ceva vreme, nu fără părere de rău, şirul acestor articole din motive felurite, dar care nu trebuie puse pe seama publicaţiei sau a cititorilor. A venit acum vremea să isprăvim ceea ce am început, corectând răul obicei al lumii noastre de a lasă lucrurile începute doar în parte terminate.
Furtuna tropicală Norma s-a transformat în uragan, în timp ce se apropie de coastele Mexicului, la Oceanul Pacific, a avertizat Centrul american al uraganelor (NHC), evocând rafale de vânt de 120 de kilometri pe oră, relatează AFP.
Astăzi vom aborda coordonarea „adversativă”. Raportul de adversitate se referă la realităţi sau idei care se opun, care sunt contrarii din punct de vedere logico-semantic. Dacă coordonarea copulativă se poate exprima generic prin „şi” (A şi B), coordonarea adversativă ar putea fi reprezentată prin „dar” (A, dar B).
Pentru a ajunge la discurs (text) este nevoie de o succesiune de enunţuri. Enunţurile sunt propoziţii sau fraze, în alcătuirea cărora intervin, în mod determinant, situaţia de comunicare, contextul referenţial, logica, gramatica, semantica, punctuaţia (în scris). Voi prezenta astăzi unele dificultăţi privind coordonarea, conectorii ceruţi şi punctuaţia recomandată.
Şedinţa Consiliului Local Municipal Buzău a adus susteritate pentru poliţiştii locali. Aleşii buzoieni au decis încetarea normei de hrană pentru angajaţii instituţiei de ordine publică. Stimulentul financiar fusese, deja, suspendat, în luna iulie a anului trecut, fapt pentru care poliţiştii locali acţionaseră în judecată municipalitatea.
Într-un comentariu la articolul de data trecută, o foarte vigilentă prietenă a chestiunilor lingvistice îmi punea următoarea întrebare: pentru ce limba o ia razna? Întrebarea este cât se poate de serioasă şi se referă direct la abateri.
Nu s-ar numi poate limba română dacă nu ar fi zilnic sluţită şi necinstită. Povestea nu e de azi de ieri, este una din metehnele noastre cronice. Conceput cât se poate de parcimonios, acest îndreptar ar atinge proporţii colosale dacă ar fi să ilustrăm şi să comentăm pe rând toate abaterile de la normă.
Este adevărat că toată lumea greşeşte, că asistăm la o mulţime de ezitări şi de abateri care par, la prima vedere, insurmontabile. Norma se schimbă precum vremea şi nu este timp ca generaţiile şcolite să capete simţul limbii. Nu este însă mai puţin adevărat că ne lipsesc operele lămuritoare şi dicţionarele acoperitoare pentru a ieşi din impas… „Cui prodest?”
În intervenţia de faţă şi în cele ce vor urma mă voi apleca asupra dificultăţilor care privesc, cu precădere, construcţia enunţului. Dificultăţile sunt multe şi de diverse feluri, majoritatea provenind din oralitate, unde constrângerile gramaticale sunt mult mai laxe.
Românii care au rămas fără case după ce au fost executaţi silit de bănci vor putea sta cu chirie în „locuinţe de sprijin”, oferite dintr-un fond locativ al primăriei. Prevederea apare într-o propunere legislativă care completează Legea Locuinţei 114/1996, şi care a fost adoptată luni de Camera Deputaţilor, for decizional.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a adoptat miercuri proiectul de normă privind noul mod de calcul al poliţelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), urmând ca detaliile să fie publicate ulterior.
Locaţie - Arena Sferisterio din oraşul aparţinător regiunii Marche, aflat la doi paşi de Recanati, locul de baştină al marelui poet Giacomo Leopardi, al legendarului tenor Beniamino Gigli, aproape de Ancona unde s-a născut ilustrul tenor Franco Corelli şi de Pesaro, legat indestructibil de spiritul lui Rossini, de numele celebrei soprane Renata Tebaldi. Spaţiu generator de înaltă cultură.
Pe 12 mai, la Istanbul, Corul Filarmonicii George Enescu, dirijat de Iosif Prunner, a susţinut alături de Borusan Philharmonic Orchestra, un concert cu totul special dedicat marii soprane de origine turcă Leyla Gencer (1928-2008). Dirijorul Orchestrei Filarmonice Borusan a fost Sascha Goetzel.
Costin Popa: Ştefan, aseară la faimosul teatru San Carlo din Napoli ai debutat într-un rol nou, Pollione din „Norma” de Bellini, cu mare succes de public. Cum te simţi?
Când am văzut publicate distribuţiile noii producţii cu opera „Norma” de Bellini, am regretat că numele din titlu n-au fost reunite în aceleaşi spectacole. Ţintarul alcătuirii afişelor decisese altfel. Numai că o indispoziţie bruscă a tenorului prevăzut iniţial a făcut ca Ştefan Pop să cânte în mult aşteptata premieră, alături de diva Mariella Devia.
Acum vreo două decenii, scrierea cu majusculă era tratată în „Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, al Academie Române, ultima ediţia, a V-a, fiind publicată în 1995. Ulterior, Academia a renunţat la „Îndreptar…”, prezentând aceste chestiuni în „Dicţionarul ortoepic, ortografic şi morfologic al limbii române” (DOOM).
În lumea de azi, mesajele scrise apar pretutindeni. Le întâlnim pe stradă, pe afişe şi indicatoare, în magazine, pe etichete, alături de tot ce se vinde, pe şosele, la intrarea şi ieşirea din localităţi etc. Omul contemporan trăieşte într-o lume prolixă, înconjurat de mesaje de felurite genuri şi concepute cu felurite scopuri.
Limba română se manifestă ca un sistem lexical deschis, primind necontenit cuvinte din limbi străine, dominantă fiind azi engleza anglo-americană. În general, aceste cuvinte îşi menţin scrierea şi pronunţia din limba de origine, fără adaptări. Fireşte, nu toate împrumuturile sunt recomandate, fie că este vorba de un sens nou, fie că este vorbă de o nouă unitate lexicală, dar aceasta este o chestiune pe care doar timpul o va putea lămuri.
În limba română, cuvintele compuse, aparţinând tuturor claselor morfologice, se scriu fie despărţite, fie cu cratimă, fie împreună. În DOOM (2002), se face o descriere detaliată a principiilor care guvernează aceste opţiuni.
Hotărât lucru, inventivitatea regizorilor de operă nu mai are limite. Cu orice risc. Cine şi-ar fi închipuit o montare a unei capodopere a belcantoului, „Norma” de Vincenzo Bellini, imaginată în continentul negru?
Abordarea formării cuvintelor prin derivarea cu sufixe şi prefixe este o temă actuală nu doar pentru că greşelile persistă, ci şi pentru că se observă, sub nefasta influenţă a englezei, o exagerată folosire a cratimei la cuvintele mai noi, formate cu prefixe, deşi regulile limbii noastre, aşezate după model romanic, nu cer aşa ceva.
Încheiem astăzi dificultăţile morfologice persistente. De aceea, nu voi relua toate aspectele din „Îndreptar”, ci doar pe cele curente, discutând şi unele tendinţe recente. Actuala fază se caracterizează îndeosebi prin absenţa modelelor de limbă. Jurnalismul nu mai are demult un stil îngrijit, lumea citeşte tot mai puţin, administraţia centrală nu iese din „limba de lemn“ ş.a.m.d.
„Nu trebuie să fii lingvist ca să-ţi dai seama că limba română s-a urâţit sau, mai bine zis, este urâţită, simplificată, traumatizată de unii vorbitori fără carte şi fără bun simţ. Nici limba scrisă nu dă totdeauna semne de inteligenţă şi corectitudine. Ce-i mai grav este faptul că nici limba oamenilor aşa-zis culţi nu este totdeauna armonioasă, corectă, frumoasă…”, scria Eugen Simion în prefaţa noului DOOM.
Norma ne arată că nu ne putem bizui în chip absolut doar pe auz sau pe pronunţia deprinsă spontan, de la alţii. Deşi principiul scrierii limbii române este fonetic, există diferenţe subtile între scriere şi rostire. Spunem, bunăoară, „uaie“ (cu u scurt), dar scriem „oaie“; rostim „ieu“ (cu i scurt), dar scriem „eu“. Principiul fonetic nu este şi nu poate fi absolut.
Ne-am propus, de-a lungul unei serii de articole, să prezentăm cele mai frecvente dificultăţi de limbă, surprinse în manifestările actuale, dificultăţi atât de pronunţie, cât şi de scriere. Să o spunem de la început: multe dintre aceste perturbări se datorează cu precădere transformărilor din societatea românească din ultimii douăzeci şi cinci de ani.
… după cca două decenii şi jumătate, în formă de concert la Sala Radio, urmând vechii producţii a Operei bucureştene. A fost o nouă iniţiativă lăudabilă a conducerii Orchestrelor şi Corurilor Radio, care centrează tradiţionalele seri de operă în concert pe marii noştri cântăreţi aureolaţi în roluri definitorii de importante scene ale lumii.
Instanţa a decis strămutarea examinării pricinii înaintate de către compania Norma Telecom privind recuperarea prejudiciului material de la Ministerul Finanţelor, de la Curtea de Apel Chişinău la Curtea de Apel Cahul.
Cum se pronunţă articulat corect numele oraşului Iaşi s-a transformat de-a lungul timpului într-un „război“, purtat la nivel popular şi chiar academic, între moldoveni şi dâmboviţeni. Lingviştii consultaţi de „Adevărul“ au încercat să tranşeze disputa.
445 de cazuri noi raportate în ultimele 24 de ore. Bilanţul persoanelor infectate cu noul coronavirus ajunge la 3.183
Un nou deces în rândul pacienţilor cu coronavirus. Bilanţul total ajunge la 116
Încă 13 morţi de Covid-19 în România. Bilanţul ajunge la 107 decese
278 cazuri noi raportate în ultimele 24 de ore. Bilanţul persoanelor infectate cu noul coronavirus ajunge la 2.738
Ordonanţele Militare explicate: răspunsurile la întrebările pe care şi le pun toţi românii. Ce putem să facem şi ce nu avem voie
Cîţu, despre tăierea salariilor bugetarilor: Costurile crizei trebuie suportate de toată lumea
Trei noi decese în rândul pacienţilor infectaţi cu coronavirus în România. Bilanţul ajunge la 85
România a înregistrat 293 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore
Epidemiologii sunt sceptici: nici vara nu ne scapă de COVID-19
Aplicaţia Waze nu mai permite raportarea poliţiştilor în trafic