Seara, atunci când am impărţit bănuţii şi fructele primite de la cei pe care i-am urat, Zabar nu a vrut să-i ia. „Nu am venit cu voi pentru bani, ci de dragul de a fi împreună şi de a anunţa oamenilor Naşterea Domnului”, ne-a făcut pe toţi să punem capul în pământ şi să înţelegem mai bine spiritul adevărat al Crăciunului.
Naşterea Domnului sau Crăciunul este marea sărbătoarea a creştinătăţii, momentul în care Fiul lui Dumnezeu împlineşte profeţiile Vechiului Testament şi se întrupează.
Crăciunul este sărbătoarea darurilor spirituale şi materiale, a afirmat, miercuri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în predica rostită la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală, la sărbătoarea Naşterii Domnului.
Am trecut de sărbătoarea Sfântului Nicolae şi ne apropiem de cea a Naşterii Domnului, iar tradiţia spune că în această perioadă începe şi colindatul pe la casele oamenilor.
Cu o zi înainte de a intra în Postul Crăciunului, calendarul ortodox îl cinsteşte pe unul dintre apostolii care, spun preoţii, ar fi ajuns pe meleaguri dobrogene.
Pe 15 noiembrie, credincioşii ortodocşi întră în perioada postului Naşterii Domnului sau a Crăciunului. Acesta se termină chiar pe 25 decembrie, în ziua de Crăciun.
Sărbătoarea Naşterii Domnului a început în ajun la Catedrala Episcopală din Slobozia şi continuă în zilele de Crăciun când episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, preasfinţitul Vincenţiu a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a sute de credincioşi.
Departe de casă, în diferite comunităţi de pe Glob, românii din diaspora se pregătesc de Crăciun încercând să păstreze tradiţiile şi obiceiurile din România. Totul se întâmplă în jurul bisericilor româneşti din străinătate, acolo unde de sărbători comunitatea se adună ca într-o familie.
„Umblatul cu icoana” este un obicei creştin ce se păstrează în majoritatea regiunilor din România. Înainte de sărbătoarea Naşterii Domnului, preoţii bat pe la uşile credincioşilor.
Momentul naşterii lui Iisus Hristos a reprezentat un punct de interes pentru teologii Bisericii. Diferite profeţii din Vechiul Testament şi sărbători păgâne au fost luate în calcul pentru a stabili această zi.
Scena naşterii Domnului din Piaţa Sf. Petru din Vatican este creată din 720 de tone de nisip, are 5,5 metri înălţime şi 16 metri lăţime.
Sărbătorile de iarnă ne aduc întotdeauna mai aproape de magia poveştilor, de copilărie şi de lucrurile şi oamenii dragi sufletului nostru. Într-o atmosferă de Crăciun, copiii vor afla duminică povestea naşterii lui Isus, de la ora 10,30, la Teatrul Gulliver.
Perioada colindelor este una dintre cele mai frumoase tradiţii respectate şi păstrate de credincioşi. Colindătorii duc din casă în casă vestea naşterii lui Iisus în ieslea din Betleem.
Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după cel al Paştelui se încheie în 24 decembrie. Cea mai aspră zi de postire pentru sărbătoarea Crăciunului este ajunul Naşterii Domnului.
Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după cel al Paştilor, începe anul acesta pe 14 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. Cea mai aspră zi de postire pentru sărbătoarea Crăciunului este ajunul Naşterii Domnului. Credincioşii lasă sec pe 13 noiembrie, aceasta fiind ultima zi în care se consumă de “dulce”: carne, brânză, lapte, ouă.
Creştinii ortodocşi care respectă calendarul bisericesc vechi sărbătoresc duminică, 7 ianuarie (25 ianuarie în calendarul vechi), Naşterea Domnului Iisus Hristos – Crăciunul.
Sărbătoarea Naşterii Domnului este marcată în mod diferit pe meridianele planetei. Dacă în Serbia se ard ramuri de stejar pentru a spori norocul, în Nisa numeroşi curajoşi se scufundă în apa rece a râului, păstrând o tradiţie ce datează de mai bine de 70 de ani.
Episcopul Visarion al Tulcii a transmis credincioşilor tradiţionalul mesaj prilejuit de sărbătoarea Naşterii Domnului. Ierarhul îşi îndeamnă păstoriţii să trăiască în rugăciune şi pace.
În judeţele din Moldova, Naşterea Domnului nu are acelaşi farmec dacă în prealabil nu sunt pregătite şi servite turtele de Crăciun, cunoscute în unele zone şi ca „Pelincile Domnului“ sau „Scutecele Domnului“.
Încă din Ajunul Crăciunului, pe înserat, în multe sate şi oraşe din ţară începe colindatul, formă străveche de vestire a Naşterii Mântuitorului Iisus, care deschide ciclul celor 12 zile sacre de la cumpăna dintre ani. Tradiţiile populare sunt respectate cu sfinţenie pe 25 decembrie, prima zi de Crăciun.
Cele mai răspândite şi mai spectaculoase obiceiuri, cu originea în credinţe şi mituri străvechi, sunt cele legate de sărbătoarea Naşterii lui Iisus şi schimbarea anului. Datinile de Crăciun au origini similare, deşi se manifestă diferit de la o zonă la alta a ţării.
Un profesor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi a explicat pentru „Adevărul“ care sunt originele colindelor.
Bisericile din municipiul Suceava au solicitat, în 2016, de la primăria oraşului suma totală de 20 de milioane de euro. Din acest total, 15 milioane de euro au fost cerute de administratorii catedralei din Suceava pentru o parcare subterană. Municipalitatea suceveană a respins solicitările unităţilor de cult din oraş.
Creştinii ortodocşi din Republica Moldova sărbătoresc, joi, 7 ianuarie, Naşterea Domnului Isus Hristos sau Crăciunul pe stil vechi.
Printre multe păreri aiuritoare despre Crăciun, am găsit una zis „ştiinţifică”. Anume că Hristos nu s-a născut pe 25 decembrie ci, undeva, prin iunie. Premisa greşită de la care pleacă această părere este că, la Bethleem, în momentul Naşterii Pruncului, pe câmp se aflau păstori, de unde presupunerea că era vară şi nu iarnă. Şi totuşi, conform calculelor calendaristice, Hristos s-a născut fix pe 25 decembrie.
În predicile şi lucrările pe care le-a lăsat moştenire credincioşilor, Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai Ortodoxiei, numit şi patriarhul Dobrogei, vorbeşte despre naşterea Mântuitorului şi despre simţirea pe care trebuie să o aibă fiecare om la acest moment important.
"A construi o civilizaţie pe baza imitării semnifică a determina dezvoltarea în aşa fel ca ea să rămână întotdeauna în urmă faţă de cei care au generat şi generează originalul. Deci, este important a înţelege că o cale cu adevărat europeană presupune nu imitarea modelului străin, ci conştientizarea propriilor rădăcini europene şi revenirea la ele, ţinând cont de condiţiile concrete culturale şi istorice."
Prima Conflagraţie Mondială a rămas cunoscută în memoria contemporanilor drept „Marele Război”, nu doar din cauza proporţiilor de neimaginat până în acel moment, ci, mai ales, a cruzimilor care i-au caracterizat desfăşurarea. Cu toate acestea, Primul Război Mondial a lăsat consemnat un episod ale cărui învăţăminte sunt mai mult decât utile şi astăzi: Armistiţiul de Crăciun din 24 decembrie 1914.
Creştinii din toată lumea sărbătoresc în aceste zile Naşterea Mântuitorului, iar unul din evenimentele marcante ale Sărbătorii, relatate de Sfintele Scripturi, este călătoria magilor, care i-au dus Mântuitorului aur, smirnă şi tămâie. „Adevărul” a încercat să afle simbolistica acestor daruri.
Convins că sărbătorile creştine reprezintă o ameninţare pentru credinţa supuşilor săi musulmani, înstăritul sultan din Brunei, Hassanal Bolkiah, a interzis Crăciunul.
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”