Istoricul Marius Oprea, fostul director al Institutului pentru Investigare a Crimelor Comunismului, i-a adus un omagiu fostului procuror militar clujean Viorel Siserman, care a decedat, duminică. Siserman i-a ajutat pe istorici să caute partizanii ucişi în Transilvania şi a lucrat la dosarele privind Revoluţia şi mineriadele.
Liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, susţine că 10 august este ceea ce au fost mineriadele pentru generaţia anilor 1990, el afirmând că orice tentativă de îngreunare a dosarului contribuie la riscul ca victimele să nu afle niciodată cine au fost făptuitorii.
Ludovic Orban a participat duminică la ceremonia de comemorare a Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, unde a declarat că nu s-a dorit pedepsirea vinovaţilor pentru de crimele din timpul revoluţiei şi al mineriadelor.
Miron Cozma, condamnat pentru rolul jucat în Mineriadele din 1990 şi 1991, a făcut dezvăluiri la emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la Kanal D.
În ziua de azi când lumea este în fierbere şi protestele paşnice sunt deseori deturnate şi cad în violenţă, fenomenul mineriadelor din România, început acum 30 de ani, ar putea fi asemănat cu ceea ce se întâmplă acum în SUA sau în Europa.
România este o rană acoperită de o crustă subţire. Ştim cu toţii că rana e plină de puroi. Aşteptăm nişte „medici“ providenţiali care s-o opereze, s-o igienizeze, s-o vindece. Până atunci, trăim în puroi.
Mii de oameni au fost victime ale Mineriadelor din anii 1990, iar în urma sângeroaselor acţiuni de protest, Valea Jiului, locul de unde minerii au fost pornit spre Capitală, a suferit daune iremediabile.
Înainte să termine facultatea, actorul Alexandru Potocean (33 de ani) a păşit pe covorul roşu al Festivalului de la Cannes, după ce pelicula „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“, în care a jucat, a obţinut premiul Palme d'Or. Dar n-a fost în al nouălea cer şi nici n-a apucat să se dezmeticească, cu atâta lume din industria cinematografică primprejur. Până acum, a lucrat cu regizori precum Cristian Mungiu, Cristi Puiu şi Horaţiu Mălăele.
Doina Coposu ar fi împlinit 95 de ani pe 28 aprilie. La fel ca întreaga sa familie, al treilea dintre copiii Coposu a avut de îndurat calvarul impus de regimul comunist, căruia i-a făcut faţă cu demnitate. Ceea ce a devastat-o, însă, a fost atitudinea românilor în timpul Mineriadelor, când la fereastra casei Coposu de pe strada Mămulari nr. 19 s-a scandat „Coposu la cimitir“, „Liberalii la azil!“, şi „Moarte lor!“
Marius exclamă ironic: „Mergem pe mijlocul bulevardului!“. Amintirea ta explodează ca o petardă. Te avânţi să povesteşti cum ai mers pe Aviatorilor, în septembrie ’91, când erai reporter, şi „i-ai luat“ pe minerii lui Cozma din Gara Băneasa, minerii care l-au dat jos pe Roman.
15 iunie 1990. Ion Iliescu, recent ales preşedinte al României în Duminica Orbului, le mulţumea miilor de ortaci adunaţi în Complexul Romexpo pentru „spiritul civic“ de care au dat dovadă în apărarea democraţiei româneşti de „golanii“ care ocupaseră abuziv Piaţa Universităţii.
Pe Marian Munteanu l-am cunoscut în 2007. Un om sociabil, cult, deschis dialogului. Ucenicul lui P. Ţuţea aşa cum îi place să se caracterizeze. L-am invitat la o discuţie cu elevii mei de atunci despre Marian Munteanu.
Singurele lucruri care mă leagă de Marian Munteanu sunt amintirea unui interviu pe care i l-am luat pe la începutul anului 1991 şi o bătaie pe care, tot cam pe-atunci, era s-o încasez într-o noapte, în gara Mărăşeşti: din cauza unei oarecare asemănări fizice, nişte beţivi au crezut că-l au în faţă pe însuşi liderul de la televizor şi ţineau morţiş să-i dea la cap şi la coaste cu câteva dintre convingerile lor.
Săptămâna viitoare, joi, pe 3 martie 2016, dl Ion Iliescu va împlini venerabila vârstă de 86 de ani. Dacă în privinţa numărului anilor de viaţă nici noi, nici dl Iliescu însuşi nu avem niciun fel de dubiu, ne e tuturor infinit mai greu de apreciat câţi ani de activitate revoluţionară are la activ fostul preşedinte al României.
Romeo Beja, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul Mineriadei din 1999, a fost reţinut şi încarcerat la Penitenciarul Rahova. Fostul locotenent al lui Miron Cozma s-a ascuns timp de 11 ani.
ANIVERSARE Andreea Esca (43 de ani) a povestit pentru „Weekend Adevărul“ despre începuturile sale în lumea televiziunii, la 20 de ani de la lansarea postului Pro TV, dar nu numai. Am aflat şi despre năzbâtiile copilului răsfăţat, şi despre Revelioanele în familie, şi despre prima dragoste, şi despre implicarea ei la Revoluţie şi la Mineriade.
Parchetul ICCJ a anunţat pe 21 octombrie începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Trei foşti mineri şi un fost inginer miner au dezvăluit în premieră cum au decurs, din punctul lor de vedere, cele mai sângeroase evenimente din istoria postdecembristă a României şi cum au fost infiltraţi în mine, încă de la începutul anilor ’80, oamenii fostei Securităţi, cei care, ulterior, ar fi dirijat şi Mineriadele.
Pe lângă notorietatea de moment, momentul stânjenitor al prezentatoarei Digi 24 care l-a întrebat, în direct, pe liderul studenţilor din anii ’90, Marian Munteanu, dacă a prins Mineriada, ridică întrebarea firească a cunoştinţelor pe care tinerii le au despre istoria recentă a României. Concluzia e tristă
A trecut mai bine de un sfert de secol de la „Mineriada din 13-15 iunie 1990”, iar justiţia din România încă nu a reuşit să îi pedepsească pe autorii evenimentelor dramatice de atunci. Cine este vinovat pentru moartea a patru persoane?
Întreg spaţiul mediatic al zilei de miercuri, 21 octombrie 2015, a fost dominat de ştirea redeschiderii dosarului mineriadelor. Mai exact al dosarului Marii Mineriade, a treia, cea din 13-15 iunie 1990. A produs emoţie ştirea chemării la Parchet a fostului preşedinte Ion Iliescu şi a fostului şef al SRI, Virgil Măgureanu.
Conducerea Digi24 a scos-o de pe post pe Oana Zamfir, realizatoarea emisiunii „România 24“, după ce în ediţia de miercuri, 21 octombrie, l-a întrebat pe Marian Munteanu, fostul lider al studenţilor în timpul Mineriadei din 1990, dacă a fost şi el prezent în Piaţa Universităţii „când au venit minerii“, scrie „Reporter Virtual“.
Stimaţi camarazi, există câteva lucruri în România care ar merita sa fie dărâmate. Nu suntem noi cei mai în măsură, dar datoria de buni cetăţeni ne-o cere. Palatul Parlamentului, Televiziunea Română, mai toate clădirile noi din Bucureşti şi, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Partidul Social Democrat. Dar cum nu putem dărâma aceste lucruri, măcar să ne despărţim simbolic de trecut şi să ne cerem scuze.
Eram în ultimul an de şcoală generală când a avut loc revoluţia şi ulterior evenimentele care au culminat cu mineriada din iunie 1990. Din fericire, sub influenţa bunicilor mei, cei care m-au crescut şi care au suferit cumplit în perioada regimului comunist, am înţeles de timpuriu tragedia acestei naţiuni. Cu toate astea, în acei ani teribili aveam din plin ceva ce astăzi îmi lipseşte cu desăvârşire.
Gavril Dejeu, fost ministru de Interne în guvernele Victor Ciorbea şi Radu Vasile şi prim-ministru interimar al României, după demisia premierului Victor Ciorbea, vine miecuri, 29 aprilie, la Zalău, pentru a-şi şansa cartea autobiografică ”Pe firul evenimentelor”.
YouTube împlineşte în 2015 zece ani de existenţă. Site-ul pe care oricine poate să posteze un video a făcut ca Internetul să explodeze cu ajutorul conţinutului creat de simplii utilizatori. România nu a pierdut valul, iar în ultimii ani am asistat la apariţia clipurilor virale. Adevărul vă prezintă cele mai cunoscute asemenea video-uri.
Hunedoara era înfăţişată, în presa locală a anului 1990, încercând să se refacă după anii în care a fost nevoită să suporte sărăcia, lipsurile şi nedreptăţile din comunism. Ziarele relatau despre problemele sociale ale comunităţii, despre lipsa alimentelor şi a mărfurilor din magazine sau despre cozile din faţa acestora. Viitorul apropiat rămânea însă cenuşiu: şomajul şi prăbuşirea industriei urmau să lovească greu în economia judeţului.
Alex ne-a scris, duminică, aproape cu disperare. Îşi dorea să voteze! Îşi dorea, cu orice chip, să voteze! Demult nu mai înghiţise atâta umilinţă din partea României. Poate ultima oară o simţise atunci când a decis să o părăsească, să plece în Germania, să spere la o viaţă măcar cu un dram mai bună decât avea acasă.
Într-o ţară în care marea majoritate a oamenilor cred că era mai bine înainte de ’89, iată că după 25 de ani de la cacialmaua decembristă, au aparut voci care consideră că Lt. Col. Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat între anii 1956 şi 1963, trebuie judecat pentru presupusa torturare şi ucidere a unor deţinuţi politici.
În zilele, serile şi nopţile atât de bogate în spectacole, conferinţe, lansări de carte ale celei de-a XXI a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, am găsit totuşi răgazul de a citi ceea ce editorii au găsit de cuviinţă să numească O istorie a literaturii române pe unde scurte.
Evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 au lăsat urme adânci în Valea Jiului. La 24 de ani de la cele mai sângeroase mişcări de protest ale minerilor, mulţi dintre foştii ortaci nu vor să mai audă de eticheta de “oi negre” ale societăţii.
Serviciul de informaţii american CIA: România se prăbuşeşte demografic
Dosarul Revoluţiei, retrimis instanţei supreme. Ion Iliescu, printre cei judecaţi
UDMR, prinsă între avantajele guvernării
şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Război şi energie „murdară”: De unde este nevoită Europa să facă rost de gaze şi petrol
De ce nu poate realiza Rusia un asalt amfibiu asupra Odesei
Cum a demonstrat că e nevinovat un şofer acuzat că a fugit de Poliţie: „Nu ştiam că trebuie să opresc”
La Forţele Navale Române ar putea ajunge numai două submarine Scorpène. De câte astfel de nave ar avea nevoie submariniştii români
Cenaclul Flacăra, reînviat cu scandal. Ce a însemnat fenomenul epocii comuniste pentru generaţia în blugi
Cum ne ferim de Centaurus, ultima variantă a SARS-CoV-2
Interzicerea avorturilor, blestemul care transformă SUA în România comunistă | SPECIAL